...in seara aceea pianul astepta din nou furtuna degetelor..atingerile acelea care-l faceau sa vibreze...dar painistul intarzia sa apara..se lasa asteptat ca o femeie frumoasa in rochie de seara inainte de un dineu la o ambasada dintr-o tara exotica...toate astea faceau relatia lor atat de speciala...si intr-un final, muzica..
Acum am o mare dilema...plec sambata pt 10 zile in Europa...haos plimbari, schimbari de locuri..nebunie,agitatie...dar, cred ca de fapt vreau altceva...vreau liniste...vreau saptamana mea la munte rupta de civilizatie, vreau linistea...ce copil sunt asta nu o sa o am niciodata
RăspundețiȘtergerecare nota e lasata sa fie "on"?
RăspundețiȘtergereMomente de liniste...momente in care aud doar propriul suflet soptindu-mi cata nevoie are de mine...
RăspundețiȘtergereLinistea e frumoasa ..mai ales atunci cand iti inunda sufletul intr-o zi de septembrie in care persoana iubita te tine de mana intr-un parc aproape gol...
RăspundețiȘtergereandrea b, nota care se vede clar (banuiesc ca asta ai vrut sa zici prin "lasata sa fie 'on' ") este si bemol.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere"Atata liniste-i in jur de-mi pare ca aud/ cum se izbesc de geam razele de luna."
RăspundețiȘtergere