Cand am sa mor sa vina Vantul
Sa bea vin alb cu mama mea
Iar soarele sa isi ia gandul
De-a lumina altundeva
Nu am nevoie, cred, de frunze
Ca sa danseze-n jurul meu
Si nici de bulgari pe cosciug,
A devenit deja cliseu.
M-as multumi cu trei prieneni
Si cu o Zana din Obor
Un preot..dar sa joace bine,
Sa fie asa ca un actor!
Sa nu dureze mult cu slujba
Si sa se planga moderat...
Iar cineva s-opreasca drujba
De la mormantu'apropiat!
Ce daca-i cineva si-acolo?
O data-n viata mor si eu
iar drujba aia poa' s-astepte
Plus ca...ne vede Dumnezeu.
2001
asta e chiar foarte tare!
RăspundețiȘtergereesti sigur ca iti apartine?
:P
...Cand am sa mor sa vina Vantul
RăspundețiȘtergereSa bea vin alb cu mama mea...
M-a cam emotionat poezica asta stii?!!
Te rog eu, publica!;;)
m-am delectat.frumos de tot...
RăspundețiȘtergereo data-n viata mor si eu
RăspundețiȘtergereCand am inceput sa citesc versurile astea mi-am zis "wow...asa scria Chirila acum cativa ani, in stilul asta...oare sa fie si acum la fel?" iar la final am citit..."2001" :)
RăspundețiȘtergereChiar este super scrisa ! Imi place si sunt de acord ca asta era stilul lui la inceput ...asteptam in continuare ceva mult mai profund decat banalitatile cotidiene (femei si bani si idioti)
RăspundețiȘtergere"Morti" sunt oamenii cu sufletul vindut la diavol.limuzinele sunt cavouri.vilele la fel...
RăspundețiȘtergereAm tacut atat
RăspundețiȘtergereIncat degetele de-ti vei trece
Intr-o zi
Prin roua plangerii mele
Pline de diamante vor fi!
daca ar ramane oameni la fel si atunci cand ar avea faima si bani...
RăspundețiȘtergereAZI MOR
RăspundețiȘtergereOchii caută lumină,
Întunericul îl simt;
Aştept moartea ca să vină,
Să m-adoarmă c-un alint.
La ureche să-mi şoptească
Gândul ei cel mai stingher,
În curând să mă răpească
Îngeri coborâţi din cer.
Şi-ale morţii voci să sune
Peste lumea mea de gheaţă,
Dar la nimeni Ea nu spune
C-am trăit o falsă viaţă.
Să m-acopere cu flori
Arse, negre, de mătase,
Zborul lor să-mi dea fiori,
Şocuri inimii să lase.
Nu mi-e frică. E uşor.
“Se întunecă”, îmi spune;
Îngeri negri vin în zbor,
De azi te las...Adio, lume!
Frumos. :)
RăspundețiȘtergereeste dubios de profunda :)
RăspundețiȘtergerefrumos..sensibil...profund ...m a cam emotionat
RăspundețiȘtergereminunate versuri
RăspundețiȘtergereEsti un geniu si nu spun asta niciodata si nimanui. Nimanui in afara de tine. Daca ai putea sa-mi dai si mie cateva indicatii despre poezie in general, ti-as fi foarte recunoscatoare.
RăspundețiȘtergereAm murit.Nu v-a pasat ca ma inec in derizoriu.
M-ati lasat.Am cazut in intuneric,in lumea voastra,
In care nu exista sfinti ce lasa sange pe altare,
Exista numai monstri de timp si clipe.
Eu nu mai zbor pe cer caci m-am nascut,
Si nu mai vad caci m-a orbit lumina voastra neagra.
Nu pot sa mai iubesc cu suflet de copil,
Nu pot sa va mai cred minciunile spinoase,
Nu pot sa ma las prada unor idei care sa nu fie adevarate.
Cred ca exista intuneric,la fel cum cred ca exista si lumina,
Ma cred cand mint de parca as spune adevarul.
Ma ascund in tacerea unui apus avid dupa mare,
Gandesc ce sentimente exprim in poezii,oare?
Mi-ati adus coroane de flori cu petale uitate pe soare,
Arse, aprinse cu foc emblematic al zilelor amare;
Nu va mai simt atat de aproape,
Dar va rog sa stati departe,
Nu am chef sa mor din nou,
Sa fiu arsa pe rug de gheata,
Sa ma spanzur in alge de realitate.
Vreau sa traiesc acum in moarte,pe pamant,
Dar vreau sa ma lasati sa plang,
Caci doar eu stiu ce-am pierdut,
Un somn crestat adanc in roci de stele,
Din care cad ploi de sange amestecate cu petale.
Si nu numai atat, ci am mai pierdut si vesnicia,
Si amorteala sufletului facut de luna.
Am pierdut viata,dar am castigat experienta,
Stiu unde sa nu ma mai intorc.
O sa ma duc pe Marte,sau pe Pluto,sau Mercur,
Caci sigur nu voi pierde atat.
E viata sau e moarte,
Traiesc sau am murit,
M-am lichidat si n-am simtit?
Nu-i asa ca nu puteti sa imi raspundeti,
Nu-i asa ca si voi ganditi la fel?
Nu-i asa ca stiti ca ati pierdut din start?
Dorinte-mi ard mocnit in piept.
RăspundețiȘtergereSe sting pe ultima suflare,
Iar cand cu trupul ard incet
Arunca-ma din munti spre mare...