vineri, 12 iunie 2009

Fericirea la sticla de 2 l

Fericirea nu se gaseste pe toate drumurile. Si daca ar fi asa am ragai dupa ea ca dupa Coca-Cola. Ar fi culmea s-o mai putem lua si cu sticla la schimb. Ce bine ca Dumnezeu e singurul dealer al Fericirii, altfel ne-am trezi cu tot felul de distribuitori si trade marketing. Mai bine asa... anumite stari chiar nu merita imbuteliate.

28 de comentarii:

  1. nu stiu ce sa zic....doar ca sunt prima la comment din nou in ultima juma' de ora:))

    RăspundețiȘtergere
  2. serios acum....fericirea e un sentiment greu de pastrat...

    RăspundețiȘtergere
  3. "Ce bine ca Dumnezeu e singurul dealer al Fericirii"...
    Is it hard for us to get it?

    Hmmm...pana cand?

    RăspundețiȘtergere
  4. wow bianca,esti prima,meriti un premiu de punctualitate :))
    fericirea o gasesti si intr-un pahar cu apa minerala

    RăspundețiȘtergere
  5. si noi....consumatorii finali ai fericirii?... noi nu putem fi niste mici dealeri?... noi nu putem incerca sa ii facem fericiti pe altii din mica noastra fericire?

    RăspundețiȘtergere
  6. tu scrii o chestie, altii comenteaza pe langa subiect. si WOW, ei citesc ziare de cancan !

    RăspundețiȘtergere
  7. fericirea e pentru mine un lucru de neatins, atunci cand crezi ca esti pe cale s-o ajungi s-o prinzi din urma, se departeaza si mai tare, am incetat sa mai alerg dupa ea...

    RăspundețiȘtergere
  8. Esenta fericirii nu este sa te bucuri de invidia celor putini, ci de recunostinta celor multi ... [io]

    RăspundețiȘtergere
  9. mi-a placut la nebunie cand te invarteai cu dan asa.. ati fost super simpatici.. :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Iubire la sticla

    Cateodata am tendinta sa nu cred in iubire
    Oare avem toti parte de fericire ?
    Un sarut ,o soapte usor te vrajeste,
    Apoi despartirea instant te loveste.

    Incerc, promit sa pasesc mai usor,
    Dar pasii iubirii vin incet ca un nor.
    Deja uit ca am avut inima ranita,
    Si incep sa ma port ca o persoana iubita

    Iubirea-i frumoasa dar tine prea putin
    Te ameteste de cap exact ca un vin
    Cand “betia” se termina nu stii ce-i cu tine
    Ai ramas singur ,cu pantalonii in vine!

    ...sunt simple ganduri scrise de mine cu mult timp in urma in urma despartirii de iubita! Fericirea e ca o ploaie nu stii niciodata cand vine si cat o sa tina; si nici cat de intensa o sa fie !!! Trebuie doar sa ai credinta si putere de a merge mai departe!!!

    RăspundețiȘtergere
  11. Nu mi-a mers computerul (eu am o japitza din nefericire, nu un laptop super-performant) deci nu te-am putut onora cu prezenta mea care indubitabil iti va provoca scarba.
    Presupun ca primele mele comentarii au fost prea greu de digerat pentru tine. Tu promovezi pacea, eu sunt om al razboiului. Mi s-a spus ca v-am stricat dimineata (cu toate ca era 11 AM, ora la care multi oameni continue si acum sa asudeze muncind) deci, presupun ca sunt cam antipatic fanilor tai care iti inteleg boala ta spirituala si iti comenteaza pe blog.

    Dar ei sunt doar simple oi, si eu incerc sa-mi fac marcata prezenta chiar in prezenta pastorului. Cu toate ca si tu esti un produs al gandirii altora, tot esti un "model" pentru cei tineri.

    RăspundețiȘtergere
  12. "Fericirea nu se atinge niciodata...dar,in cautarea ei merita sa alergi toata viata..."

    RăspundețiȘtergere
  13. Fericire e cand ti-amintesti
    Cat de fericit esti cand iubesti,
    Fericire-i cand dormi tu la ea
    Chiar pe canapea...

    RăspundețiȘtergere
  14. (cont)
    Vad ca vorbesti despre fericire. Inteleg de ce o faci, doar esti un om incredibil de avut.
    Ca sa poti impresiona pustimea doritoare de reforme si revolutii, faci diverse paralele cu viata reala pentru a-ti explica sentimentele. Coca Cola, dealer, photoshop, comparatii ce se vor a impresiona publicul pentru ca sunt cu "skepsis".

    Ce incerc eu sa inteleg din postul tau? Ca fericirea nu ar trebui niciodata sa provina din situatii materiale/socio-materiale. Ca nu ar trebui sa cumparam "sticle" de fericire pentru a ne bucura de beatitudinea acestei stari.

    Poate termenul socio-material este inexistent in vocabularul roman/are alt sens. Pentru mine, socio-materialismul este o forma abstracta a materialismului. Nu te bucuri ca ai o masina, te bucuri pentru ca stii sa faci teatru. Nu te lauzi ca ai case, te lauzi ca iubesti. Genul tau de persoane, ocupate sa fie intelectuale, se bucura in special de acest tip de materialism.

    Adevarul e ca nu stii ce e aia fericire, pentru ca ea nu se vrea a fi descoperita. Nu exista o fericire absoluta, nu exista desavarsire, Pamantul este rotund deci pe partea opusa a tarii noastre vei gasi alte efecte ale "fericirii".

    Ce inseamna pentru tine sa fi fericit? Faptul ca esti pe scena si te aplauda sala? Te-ai gandit ca pentru altii, a fi fericit inseamna a vedea pe altii cum mor incet-incet?

    Oricat ai incerca sa disimulezi ca nu esti fericit din cauza norocului avut in viata, vei da gres. E penibil, jenant sa crezi asa ceva. Sentimentele primordiale, primitive, pe care toti ar trebui sa le avem, zac dormante in noi si nu ele sunt calea spre fericire. Cel putin, nu ne-am dat seama de asta inca.

    La ce m-as astepta ca raspuns: "Si un om sarac poate fi fericit!" ... dar atinge oare fericirea lui punctul culminant? Oare esti sigur ca el nu vrea mai mult decat a trai in saracie?

    Adevarata "fericire" despre care tot vorbesti tu e compusa din 2 ingrediente: ignoranta si noroc. Ambele sunt cauzate de circumstante, de probabilitate, de posibilitati. Nimic divin, niciun sprijin de la Dumnezeu. Totul depinde de circumstante.

    In fine, raman in continuare la datoria de a te sfatui in a inchide acest blog, incat nu raspandesti niciun mesaj folositor nimanui prin el.

    RăspundețiȘtergere
  15. Foarte tare!
    Fericirea trebuie sa sti sa o "cumperi"..iar apoi sa o pasrezi.:)

    RăspundețiȘtergere
  16. hm..deja au aparut o gramada de distribuitori cu o gramada de retete..
    eu cred ca e un termen inventat ca sa aiba lumea dupa ce alerga..:)
    Dumnezeu e tot ce este depinde cum il privim..fericirea e in ochii celui care il priveste..

    RăspundețiȘtergere
  17. @Mesia : e simplu sa arunci cu pietre din anonimat..se numeste lasitate!

    RăspundețiȘtergere
  18. iubim ca dementii pana in ultima clipa a vietii noastre.ne legam de cele mai mici sperante si tragem inainte!
    e usor sa judeci gesturi din fata unei tastaturi,mai ales cand pe tine,ala care judeci,nu te-a vazut nimeni plangand sau implorand sau ingenunchind in fata ei/lui.
    oameni suntem toti,si fericirea e ceea ce ne dorim mai mult.indiferent ce forma ia in ochii nostri!

    RăspundețiȘtergere
  19. fericirea... un cuvant atat de greu de definit.
    pt mine, fericirea e Dumnezeu. fara El, oricat de mult am incerca sa parem fericiti, nu vom reusi. ne-am amagi singuri...
    fericirea e acel strop de har lasat de El in viata noastra efemera, strop care ne indulceste clipa vietii. si de cele mai multe ori, fericirea nu e ceea ce credem noi ca este. fericrea nu sta in prezenta unei persoane in viata noastra, sau in conturi bancare sau in masini luxoase.
    daca reusesti sa vezi si sa gasesti in orice faci un motiv de bucurie, daca il simti pe Dumnezeu alaturi...atunci te poti considera un om fericit! :)

    RăspundețiȘtergere
  20. Iubesti.Esti fericit.El pleaca.Tu iubesti.Nu exista fericire...

    RăspundețiȘtergere
  21. nu se gaseste pe toate drumurile...dar si atunci cand o gasesti,trebuie sa o aduci pe drumul tau!

    RăspundețiȘtergere
  22. daca god era singurul dealer am incurcat'o.

    RăspundețiȘtergere
  23. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  24. DAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA :D

    RăspundețiȘtergere
  25. Fericirea este personala. Pentru unii poate fi 'ambalajul' iar pentru altii trairea. Sau poate fericirea poate fi prima stare dintr-un lung sir de dependente..Daca ar fi en-gros si-ar pierde farmecul..Fericirea mea este sa-mi umplu punctele goale in timp ce traiesc o poveste in 2..

    RăspundețiȘtergere
  26. Doamne ce-mi plac ideeile astea ale tale, "Mesia", imi si imaginez juma din adolescentele din Romania rupandu-si hainele dupa ele cand apare Tudor! =)) Heiiiii! Ia da un pic timpul inapoi... nu asta e oare superficialitatea scenei pe care orice artist o accepta ca facand parte din ceea ce face?!!?


    Nu, sa nu-mi spui ca la concertele lui Elvis nu lesinau gagicute, nuuu, nici la Michael, sa mai zic????
    Of... traim intr-o lume superficiala cu flash-uri rare ce-i drept de profunzime...asa ca, hai sa ne iubim asa cum suntem, superficiali, umani, idioti, ignoranti, ironici, filosofi, OAMENI!

    Si daca sunt pupincuristele lui Tudor, ce? Bine macar ca au gusturi in materie de muzica, indiferent daca vin acolo pentru epiderma sau acordurile lui Tudor!

    RăspundețiȘtergere