Pentru ca nu folosesc Twitter va spun ca sunt pe London Bridge. Adie un vant caldicel si vremea este la fel de capricioasa ca o femeie frumoasa care sta in dressing room si nu stie ce sa aleaga. Sa port asta sau asta? Da, vremea la Londra nu stie niciodata cum sa se poarte cu noi. Uimitor cum englezii sunt un popor atat de hotarat. Diseara Dave Matthews Band si, daca am timp, revin cu poze si cuvinte. Sunt multe de spus...
P.S.
Privind Tamisa ma gandesc la fascinatia pe care a exercitat-o apa in arta universala. Si, in general, chestiile eterne, neperisabile. Pentru ca apa, prin natura ei curgatoare, e neperisabila. Astazi fugim ca dracu' de tamaie de tot ce ar putea fi etern, solid, de neatins si dainuitor. Astazi, sa fii perisabil e totul. Tamisa curge pe sub mine, imbufnata, involburata duce cu sine crengi si bete si carpe si mizerii si nu stiu de ce imi pare ca luciul ei e acela al unui ochi de fecioara scuipat de toti barbatii care nu pot ajunge la ea. Si, cu toate astea, nu Tamisa sfideaza... nu, nu ea, ci tot noi, oamenii...
Distractie placuta...asteptam poze!!!
RăspundețiȘtergereAm avut norocul sa merg la Londra in vacanta de Pasti. Pentru mine a fost ceva cu totul nou; nu mai fusesem niciodata in Europa de Vest, despre care citisem atatea. Dintr-odata ma trezesc ca am sansa sa vad marile orase la care doar visam cand eram mic copil. Am avut noroc de vreme buna. Chiar mi-a placut comparatia vremii cu femeia. Asa am vazut-o si eu. Totusi, Londra acum trebuie sa fie locul ideal de relaxare. Nu foarte cald, o ploaie care curata aerul. Mi-a placut Londra. Mai mult decat Parisul, pe care il asteptam cu mult entuziasm. Londra e mai curata, mai organizata, mai accesibila. Pentru mine, cel putin. Intram intr-un magazin si simteam ca se vorbeste pe limba mea. Asta in comparatie cu franceza grabita a parizienilor din care abia desluseam cateva cuvinte. Sunt multe de vazut in Londra. Abia astept sa ma intorc. Viata acolo are un ritm de 100 de ori mai alert decat orasul de la poalele Tampei in care am crescut. Mi-era frica sa nu ma pierd la metrou, cu nenumaratele lui linii. Mi-au luat ochii imensele magazine de pe Oxford Street care parea ca nu se mai termina. Pentru mine, a fost ceva unic. Prin comparatie, Parisul m-a dezamagit. Nu ma asteptam sa gasesc un Bucuresti mai mare. Mizer si mereu grabit. Desi, e adevarat, poate nu i-am acordat timpul suficient. Am pierdut ingrozitor de mult timp stand la coada la Turnul Eiffel: coada pentru primul lift, coada pentru al doilea, coada sa cobori. Parisul a fost o inghesuiala. Chanps Elisee-ul mi-a oferit un singur Starbucks (alta coada :))) si o gramada de magazine cu preturi departe de a-mi fi accesibile. La Paris ploua... n-am putut sa ma bucur. Promit sa ma intorc acolo :)
RăspundețiȘtergereP.S. zilele trecute am dat peste blogul lui Mihai Bendeac, unde te denumea "poetul blogosferei romanesti". Mi s-a parut dragut :)
Champs*
RăspundețiȘtergerescuzi :">
Fall all along then.. :)
RăspundețiȘtergereSi nici la Londra nu ne-am vazut... Eu plec in iulie:(. Poate totusi vii la cabiet:)
RăspundețiȘtergereTudor s-a stins din viata Michael Jackson.. urma sa cante in ultimul lui tur de concerte, incepand de la Londra.. sa-i fie tarana usoara, caci amintirea ii va fi eterna cu siguranta.
RăspundețiȘtergereNici un comentariu despre moartea lui Michael Jackson? Pacat. Unul dintre cele mai mari staruri din muzica. Un geniu.
RăspundețiȘtergereRIP Michael..
Lovely lady, let me drink you, please, I wont spill a, drop no, I promise you.
RăspundețiȘtergereLying under this spell you cast on me...lalala London Bridge , dada dada !!
Sa vii aici cu poze sa ne clatim si noi oleacutzik ;)
Cand te gandesti cate suflete a vazut Tamisa, cate iubiri, cate suferinte, cate secole de istorie repetitiva in cadre diferite, cat de..mic te simti stand la marginea ei, gandindu'te ca mii se alte priviri ce s'au oglindit in ea se reflecta indirect pe retina'ti proprie. Cate vieti a inspirat..e coplesitor. Aproape ai impresia ca nu mai ai impresii.
RăspundețiȘtergereSuperb eseul ,dar astazi a murit Michael Jackson . Chiar daca nu ai fost fan , astept cu nerabdare o postare a ta despre acest lucru.
RăspundețiȘtergerece prost iti merge. Bafta!
RăspundețiȘtergereah londra.... mi-e dor de ea... nu-mi imaginam sa ma atasez de o tara pe care inainte sa ma duc acolo la studii o consideram rece si inaccesibila... acuma ma simt acolo ca acasa si ador gustul lor in muzica, moda si umor.... un stil de viata ce deja s-a imprimat in mine si nu mai stiu in ce fel sa-l combin cu heritage-ul romanesc...
RăspundețiȘtergerehmmm .. sper si tu sa simti acest atasement pentru englezi si insula lor :)
Ah,norocosule!Dave Matthews Band...
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergeretrebuie sa recunosc.. te-am invidiat pt concertele la care mergi, pt locurile pe care le vizitezi... dar mi-am dat seama ca meriti, pentru ca tu chiar stii sa apreciezi fiecare detaliu, pui suflet in fiecare clipa care trece. sa nu incetezi in a ne relata ce simti, pt ca ai un talent la care unii nici nu indraznesc sa viseze..
RăspundețiȘtergereLondon Bridge???? atat de aproape...
RăspundețiȘtergere