Aseara ma plimbam prin centrul istoric dupa spectacolul cu Ferdinand al VIII-lea Regele Spaniei. Pe Lipscani, in dreptul Bancii Nationale, in semintuneric, o vioara scartaie in noapte. Il stiu deja pe batranul care-si castiga painea pe acolo de cateva luni bune. Ma duc si ii intind cativa banuti.
Apoi il intreb daca stie ca marti vine la Bucuresti unul dintre cei mai mari violonisti ai lumii. Se opreste din cantat si face ochii mari: Cine, David Oistrach? Ii raspund surprins ca Oistrach a murit demult. A fost intr-adevar un violonist urias, dar a murit. Batranul pare atemporal. Nu e convins ca Oistrach e mort. Jascha Heifetz, adauga... Nu, zic eu, vine Joshua Bell.
Este unul dintre cei mai mari acum. N-am auzit de el, ofteaza batranul. Il intreb de ce nu alege sa cante la lumina, pe Smardan. Nu raspunde. Ofteaza si se apuca de cantat. Vioara scartaie si sunetul se zbate intre peretii bancilor de pe Lipscani.
Sunt foarte mandru ca marti la Ateneul Roman se va intampla evenimentul anului in muzica clasica. Joshua Bell la Bucuresti. Sunt foarte fericit ca am pus umarul. Prea putin in comparatie cu echipa de la Agentia de Vise care a muncit enorm pentru acest proiect, ca si in cazul Sarei Chang.
Invitatia adresata celor care vor sa se alature Cruciadei prin experienta, finantare, voluntariat sau pur si simplu ca spectatori ramane deschisa.
Un mesaj pentru studentii la Conservator. In limita locurilor va exista acces pentru cei cu carnete de student. Din pacate, nu putem garanta un numar de locuri asa ca va rugam sa veniti din timp la Ateneu.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereIn lumea asta disperata de foame si de criza, tu, voi, aveti puterea sa va ganditi la arta.Traim in lumi paralale fata de ei,fata de ceilalti si de cei care au uitat ca au suflet, si pentru ca-l au pot sa iubeasca...
RăspundețiȘtergereOfera-i si batranelului o invitatie la concert. Cred ca i-ai face o mare bucurie.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereSusţin ideea lui :" Andrei Ghiorghe spunea... :In lumea asta disperata de foame si de criza, tu, voi, aveti puterea sa va ganditi la arta.Traim in lumi paralale fata de ei,fata de ceilalti si de cei care au uitat ca au suflet, si pentru ca-l au pot sa iubeasca... " este bine că mai există şi oameni care apreciază arta, iar eu le sunt recunoscătoare.Şi ca mesaj pentru aceştia din partea mea : Vă mulţumesc că existaţi ! Mai putem spera alături de voi la o viaţă mai bună ! :)
RăspundețiȘtergereSunt de acord cu AdeSs: o invitatie la concert ar fi o mare bucurie pentru batranul violonist! Imi pare foarte rau ca oamenii talentati canta la colturi de strada, in intuneric, iar pe scena, in lumina reflectoarelor, se prostesc multi oameni netalentati!
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerepai si pe batranel nu il inviti? daca ai contribuit la organizarea evenimentului sunt sigura ca poti oferi o invitatie gratis unei perosoane care chiar ar merita-o si care ar sti sa o aprecieze poate mult mai mult decat orce student la conservator...
RăspundețiȘtergeresa iti depui banii la batranul violonist, parca ar fi o alternativa la banci...
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereSpusa asa, povestea aceasta rascoleste si mai mult in sufletele celor care se obisnuiesc sa traiasca in frustrarea lor provinciala, impusa de lipsa de acces la evenimente, de orice fel, doar pentru ca distantele se masoara< mai ales, in BANI.
RăspundețiȘtergereEvenimentele trec, unul dupa celalalt, iar noi ramanem sa exersam supravietuirea in frustrare.
In felul acesta, si noi, intr-o zi, o sa cantam intr-un gang intunecos, fara sa mai stim ca idolii nostri nu mai canta de multa vreme. Si asta pentru ca, nu-i asa, "n-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit".
http://jumatati.blogspot.com/2010/05/ac-dc-dont-have-chance-to-meet-me.html
@ Tudor Chirilă
RăspundețiȘtergerePoate că e timpul pentru o continuare... Bătrânul şi Durerea.
pian si vioara .... ar fi super.....
RăspundețiȘtergereeu ieri (7 mai) te-am vazut jucand in Biloxi Blues ....sau am visat?! nu ca ar fi ce va rau sa fi visat :)
RăspundețiȘtergereTipul cu vioara cel mai probabil e Nea Misu'. Apare si pe coperta cd-ului Blues Expert semnat de Alexandru Andries, cd pe care apare ca invitat si Eugen Caminschi
RăspundețiȘtergereUnde sa cante,bietul de el,ziua?Locurile si procentele de/din ''cersit''(ghilimelele sunt doar pentru el)continua probabil sa fie impartite de mafia locala, ar ramane si fara putinii bani pe care reuseste sa-i castige seara
RăspundețiȘtergereAcum,ca l-ai pomenit atat de frumos:ii ofera totusi cineva un loc la concert batranului cu vioara?Ar fi un gest cu ADEVARAT NOBIL,cu atat mai mult cu cat,daca el este acel batran de care de care imi amintesc si eu,probabil ca o alta sansa nu va mai avea....
bravo pentru oportunitatea oferita studentilor de la Conservator!
RăspundețiȘtergereJoshua Bell este si protagonistul unui articol din Washington Post (Pearls Before Breakfast)care a castigat premiul Pulitzer in 2008. http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2007/04/04/AR2007040401721.html
RăspundețiȘtergere