Deasupra strugurilor lasati prea mult sa astepte in caldura apar muste minuscule care le dau tarcoale si se infrupta din festin. Daca incerci sa le alungi fluturandu-ti mana pe deasupra farfuriei poti constata ca reusesti doar pret de cateva secunde. Musculitele constientizeaza problema numai in momentul in care ea se intampla efectiv, apoi, lipsite de memorie si pofticioase, isi reiau activitatea deasupra ciorchinelui dulce zemos.
Ma gandesc ca oamenii, posesori de memorie si facultati mintale, reusesc sa se comporte asemanator atunci cand nu reusesc sa elimine din viata lor situatii comportamentale, naravuri sau mecanisme de gandire. Desi realizeaza pericolul ce decurge din aciuarea pe langa acest tip de struguri, par dispusi sa-l uite imediat ce acesta se va fi intamplat.
Mai grav decat in cazul musculitelor este ca strugurii nostri adesea nu sunt reali, ci doar proiectii nefericite ale mintilor noastre pline de facultati.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereTudor, repetitivitatea sta la baza procesului de invatare, dar si persisitenta actului care sa determine efectul in timp. Daca un fapt este singular, poate fi caracterizat o exceptie. Deci, iata cum unora le sunt necesare de fiecare data acelasi tip de tratament, pentru a intelege in sfastit ceva!
RăspundețiȘtergere@ sorina ai dreptate dar cred ca se impune conditia cunoasterii de sine ca sa inveti chiar si in urma unui exercitiu repetitiv. si aici ma refer la problemele mai profunde ale alcaturii noastre psihologice.
RăspundețiȘtergereasa e sorina ce spui tu e valabil cand dezvolti noi abilitati care prin repetitie se inradacineaza.
RăspundețiȘtergereDar pana ce oamenii devin constienti de ei sunt condusi de "stradutele neuronale" inconstiente, si se invart in aceleasi cercuri,isi repeta greselile- asta inteleg ca spune Tudor.
@ sophia cam asa.
RăspundețiȘtergerestii ce-i tare? ca musculitele alea, musculitele de otetau genele asemanatoare omului:D
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere