Stylepedia - Codul bunelor tinute

Am sa incep prin a ridica niste intrebari. Avem nevoie de stil? De eleganta? E nevoie sa privim in jur si sa ne bucuram de aparitia unui domn impecabil traversand linistit strada? Sau poate doua tinere "super cool". E important sa asteptam metroul privind pe peronul de vis-a-vis catre o multime de oameni care fac acelasi lucru, dar imbracati bine? Dupa parerea mea toate intrebarile de mai sus ar trebui sa primeasca un "da" categoric. Sigur ca mereu pot fi si alte pareri.

Acum ceva timp recomandam aici pe blog o carte foarte interesanta a Adrianei Babeti: O istorie a dandysmului. Dincolo de preocuparea autoarei pentru latura fenomenologica si implicatiile psihosociale sau de influenta in diverse sfere ale artei, dandysmul transpare ca un curent ai carui protagonisti vadesc un interes extrem de ridicat pentru aparenta, pentru costum. Dandystii percepeau viata ca pe un spectacol (asta la sfarsitul secolului 19, nota bene) in cadrul caruia infatisarea eleganta, plina de stil, o simplitate studiata, te recomandau ca personaj. Da, dandystii erau personaje. Economie de gesturi, de mijloace, o reprezentare statica asemenea naturii moarte, nicio exagerare, nicio pulsatie suplimentara in economia comportamentului in societate. Bun gust, mult bun gust cultivat in exces. Adesea, aceste preocupari pentru tinuta si aparenta erau considerate superficiale, cum superficiali sunt considerati si azi cei care pun pret prea mare pe haine.

Haideti sa vedem cine erau acesti "superficiali" care pledau pentru o lume populata de personaje care sa cultive gustul pentru "frumos". Nu voi putea epuiza lista, dar sper ca exemplele vor fi edificatoare: Oscar Wilde, Charles Baudelaire, Honore de Balzac, Barbey d'Aurevilly, Gabrielle d'Anunnzio, Joris Karl Huismans, Thomas Carlyle, Lord Byron. In epoca noastra dintre numele cele mai importante legate de dandysm ar fi Freddy Mercury, David Bowie sau Mick Jagger.

Toti cei de mai sus sunt autori ai unei opere solide care sta in picioare, perena, independenta de incadrarea ei intr-un curent si atat. Opera lor ii recomanda in afara conceptului de filfizon sau snob care a derivat extrem de usor din dandysm.

Ceea ce vreau sa spun este ca preocuparea pentru tinuta, stil, bun gust n-ar trebui si nu are de ce sa incumbe asupra preocuparilor noastre spirituale sau profesionale. In definitiv, a te imbraca frumos reprezinta o forma de respect fata de "cetate". Contributia pe care o putem aduce unei lumi mai frumoase incepe si cu tinuta si implicit cu fiecare dintre noi.

Cum ne pozitionam noi, romanii, fata de tinuta si stil las pe fiecare dintre voi sa judece. Personal cred ca avem multe de invatat. Prin prisma asta mi s-a parut foarte frumoasa initiativa Andreei si a Roxanei de a lansa un dvd al carui concept este bunul gust, simplitatea si stilul in vestimentatie. Si care sparge un mit: acela ca trebuie sa ai bani ca sa ai gust. L-am vazut, se adreseaza doamnelor si domnisoarelor (desi cred ca barbatii au nevoie de asta in aceeasi masura) si este un ghid foarte simplu si bine explicat catre ideea de tinuta eleganta adaptata situatiei sociale in care te poti gasi in diverse ocazii. Totul cu un buget redus.

DVD -ul se afla deja in magazine. Recomand. Cu mentiunea ca nu recomand niciodata produse in a caror utilitate nu cred.

Imi place ideea ca am putea fi cu totii mai frumosi. Fiecare cu stilul si imaginatia lui.