Despre curve si bordeluri

Am avut intotdeauna un soi de admiratie nedisimulata fata de curve. Mi s-a parut ca optiunea acestor femei nu vorbeste doar despre neputinta sau ratare ci mai degraba despre o atitudine de genul "io asta sunt, alta mama nu mai face". Poate sunt si victima unei incapatanari romantice de a crede ca bordelurile ascund cele mai frumoase si mai profunde povesti.

Mi-am imaginat mereu, fara succes desigur, o experienta intr-un bordel bucurestean din perioada interbelica. Nu Crucea de Piatra, prea superficial. Ceva mai rafinat in stilul londonez al cluburilor din finele secolului 19. Perdele groase bordeaux in spatele unor ferestre inalte, tencuieli bej-aurii mancate pe alocuri de fum greoi de havane, dusumele lacuite din lemn de stejar imbibat cu merlot si sampanie revarsata in tipete cristaline. Candelabre de cristal, sfesnice de argint si drapaje de tot soiul. Matasea rosie a asternuturilor etern sifonate, schimonoseala a dragostei, rid al pasiunii si paturi cu tablii inalte din fier forjat. Argintarie si masute stil, false cutii pentru bijuterii cu inscriptii si intarsii orientale. O masa de carambol in salonul principal, fata in fata cu o impresionabila colectie din cele mai fine single-malt-uri in sticle buhaite strajuite de doua statuete de marmora neagra intruchipand heruvimi. Colectii impresionante de pantofi cu toc, nenumarate toalete si fete, femei, defiland in ciorapi negri-plasa cu ochiuri largi si jartiere rosii. Topuri dantelate, in jurul sanilor cu zeci de forme. Femeile acelui timp. Priviri misterioase, zambete imperceptibile, clipiri profunde. Femei pe care sa le cumperi si care sa-ti starneasca dorinta de a nu le putea vreodata avea pentru bani. Curtezanele, gheisele, destinele. Era mai mult decat o descarcare o vizita la un asemenea bordel. Era un ritual al uitarii de sine, pentru multi. Era un soi de a-ti proteja casnicia pentru altii...

Acum, cand pornografia a inmormantat rafinamentul si se balaceste-n paginile ziarelor, cand sampania odata deschisa cu maini lunecand de grasime de bani miroase a borhot, acum, nu mai pare a fi timpul acelor bordeluri.

Istoria sexului este sintetizata vulgar de personaje vulgare, in cateva pozitii repetitive ale caror eroi principali sunt pula si pizda, terminatiile carnale ale unei lumi demult apuse. Nuantele au fost trimise la culcare. Curvele au luat locul curtezanelor si pestii au inlocuit matroanele. Sexul pe bani a coborat in strada, acolo unde ziua copiii isi tin parintii de mana. Nici macar sexul nu mai are timp de povesti, iar curtezanele nu mai ascund nimic in afara poate de vreo inregistrare care sa le aduca notorietate in vreuo fituica cu viata de fluture.

Cu toate astea legalizarea prostitutiei mi se pare o solutie viabila si benefica din mai multe puncte de vedere. Pe de-o parte taxele, pe care statul ar putea sa le perceapa si pe de alta parte reluarea unui soi de idealizare a acestei meserii care desi vulgara prin natura "imorala" a "schimbului" e mai vulgara ca niciodata prin disparitia preludiului, misterului sau povestii.