Ar trebui sa fim fericiti pentru cata frumusete este pe lume. Cred ca Iisus s-a intrupat de mii de ori in toata frumusetea care ne-a mangaiat sufletele, ochii si urechile. Nu e oare Iisus prezent in chinurile lui Van Gogh? In zbuciumul lui intre viata si nebunie? Nu e Golgota lui Iisus in toata neimpacarea lui Strindberg? In suavitatea lui Mozart? Cu lacrimi de bucurie in ochi ar trebui sa multumim zilnic pentru cata frumusete e in lume. Pentru cata inspiratie va naste aceasta frumusete.
Raul in arta e undeva departe. Din aceasta cauza arta ne va tine mereu aproape de Dumnezeu, de Bine. Si drumul pana la Dumnezeu nu e unul linistit. Ar fi prea simplu si vulgar. Realizez acum, in ceasul noptii, ca stau la adapostul celui mai mare Munte. Muntele Frumusetii. Muntele Artei. Nu e umbra aici niciodata, caci soarele lumineaza din toate partile. Uratul nu ma poate atinge. Pentru ca uratul are nevoie de intuneric. Aici e lumina. Stati linistiti. Stramosii nostri au luptat pentru noi si ne-au dat arta ca salvare, refugiu si implinire. Va mai intrebati care e menirea noastra? Speranta? Crezul? Nu vreau sa fiu decat o caramida la alinarea suferintei celor ce vor sa vina. Asa cum eu imi alin sufletul azi...
Frumos gand...
RăspundețiȘtergerecu atat mai frumos cand tu insuti esti privilegiat in a construi ceva atat de frumos...
Ce contrast intre mizeria zilnica din presa si din politica fata de cateva randuri insirate la miez de noapte...
RăspundețiȘtergerenota 10 pentru tutlu si nu numai...sa fii fericit!...acesta este cel mai mare secret al fericirii...si sa stii sa vezi lucrurile frumoase din jurul tau...si sa stii sa multumesti, dupa ce le vezi...nu stiu daca ai citit aceste cuvinte de lauda : "Doamne, ce bine e sa fii oaspetele zidirii Tale: vantul bine inmiresmat, muntii care tind spre cer, apele ca niste oglinzi nemarginite in care se rasfrang aurul razelor si curgerea lina a norilor. Intreaga fire sopteste tainic, toata e plina de mangaiere, pasarile si dobitoacele poarta pecetea iubirii Tale. Binecuvantat este pamantul cu frumusetea cea degrab trecatoare care desteapta dorul de vesnicul locas unde intru nestricacioasa frumusete se aude cantarea: Aliluia!"
RăspundețiȘtergereeste condacul 1 din Acatistul demultumire, dupa umila mea parere, cel mai frumos poem care a fost scris pana acum...http://saraca.orthodoxphotos.com/acatiste/acatist_de_multumire.htm
"Libera me, Domine, de morte aeterna
RăspundețiȘtergerein die illa tremenda
quando coeli movendi sunt et terra,
dum veneris judicare saeculum per ignem.
Tremens factus sum ego et timeo,
dum discussion venerit atque venture ira:
quando coeli movendi sunt et terra."
Arta vietii este sa vezi ca in fiecare lucru din jurul tau zace o amintire a paradisului. Hai sa facem asta. Sa punem o lumanare pentru sufletul artei.
RăspundețiȘtergereva invit pe toti la o ceasca mare de ceai dardindar: Cand strazile miros a ceai de tei
RăspundețiȘtergereE bine sa ne oprim cateodata si sa mai privim si lucrurile frumoase care ne inconjoara. Daca ai un ochi bun, ai sa vezi ca sunt sute si sute...
RăspundețiȘtergereSa dam la o parte valul durerii si rautatii de pe ochi...
Ar fi frumos sa fim capabili, macar jumate din noi, sa facem arta pentru cei care vin.
RăspundețiȘtergereLinistea si frumusetea, precum si Dumnezeu este in fiecare dintre noi, acum depinde de fiecare sa aleaga daca sa'l ajute sa lumineze sau il stinge ca pe un muc de tigara.
Arta lipseste romanilor, daca toti ne-am oprii din drum si am merge din cand in cand la teatru, concerte, muzee, oriunde...am fii un pic mai fericiti, mie personal sentimentul pe care mi-l dau astfel de lucruri e maret, si cu fiecare ocazie pe care o am merg sa vad ceva, dar nu in Romania...
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerefrumos spus...the eternal sunshine of the...artful (spotless)minds...:)
RăspundețiȘtergereWhen we connect with these luminous ones, their stories become our stories..
RăspundețiȘtergereImi place optimismul insuflat de tine in cele cateva randuri...pentru ca viata... chiar ESTE frumoasa!
RăspundețiȘtergeredar mare atentie sa nu ne prostituam, sa nu _ne vindem sufletele_ (metaforic sau nu) pentru arta... sau pentru aplauzele la scena deschisa, ca atunci arta respectiva ne va duce foarte departe de Dumnezeu
RăspundețiȘtergereMenirea noastra este una simpla: te porti frumos cu cei dni jur si atunci automat primesti si tu in schimb lucruri bune.
RăspundețiȘtergereIn ton cu acest articol am scris si eu o povestioara dragutza.
Succes
multumesc
RăspundețiȘtergereapropo de asta..
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=rLnZ5jcsRpc
enjoy!
Arta in toate formele ei distrage de la ganduri mai putin constructive, este o cautare a frumosului. Ai citit Omul frumos de Dan Puric?
RăspundețiȘtergereSe poate face o arta din o r i c e. Arta sculptarii lemnului, arta taierii pietrei, arta de a construi, arta de a gati, arta de a calatori, arta de a te distra frumos.. si toate astea pana la urma, formeaza.. ce crezi? Arta de a trai.
arta de a iubi...
RăspundețiȘtergereCred ca Dumnezeu ne-a dat tuturor o farama din sufletul lui de artist ca sa fie sigur ca fiecare are posibilitatea sa se intoarca oricand spre Bine.
RăspundețiȘtergereAtat consens aici in exprimarea comentariilor, incat ce am de zis dimpotriva am zis-o dincoace: http://maisouije.blogspot.com/2009/06/dintr-una-ntr-alta-am-ajuns-pe-blogul.html
RăspundețiȘtergereDumnezeu e si mai vizibil in natura decat in arta, in frumusetea fizica a oamenilor si a animalelor.Recomfortanta postarea aceasta!felicitari. iti urmaresc blogul de ceva timp insa niciodata pana acum n-am simtit nevoia sa-mi exprim parerea ca azi.app...imi plac mult versurile de la melodia zmeul- e compusa de tn?!.
RăspundețiȘtergereCum delimitam sfera artei - in cazul operelor precum muzica, literatura, pictura? Orice creatie intra in sfera artei?
RăspundețiȘtergeresa nu-i lasam sa moara pe urmasii nostri.
RăspundețiȘtergereŞtii ce mă face să îl ador pe Dumnezeu? Faptul că El e artistul desăvârşit: pictorul desăvârşit, sculptorul, poetul, muzicianul etc. El e omul de ştiinţă...El e medicul, prietenul statornic...
RăspundețiȘtergereA face artă înseamnă a crea. Primul Creator e fost Dumnezeu. Spun lucruri simple...sau poate nu...
Am făcut aici un popas ca la o vecernie şi mi-am lăsat gândul să se roage în tihnă.
..frumosul, frumosul il pot vedea doar oamenii cu suflet usor si liber, oamenii care l-au cunoscut pe El si cei care cad si se ridica..si fac asta la nesfarsit simtitnd respiratia Lui in ei.
RăspundețiȘtergereLolZZZ
RăspundețiȘtergeredaca am reusi sa vedem zilnic si in orice secunda frumusetea vietii, acum am fi departe...
RăspundețiȘtergeredaca am constientiza in fiecare minut ca viata nu ne apartine, ca suntem o suflare a Lui, acum am fi departe...
daca am putea primi cu bratele largi deschise orice necaz si orice lacrima scapata, acum am fi departe...
daca L-am vedea pe Dumnezeu ca pe un prieten, nu ca pe un dusman, acum am fi departe...
daca ne-am lasa purtati pe aripile visarii si ale artei, daca am zambi oricarui sunet adevarat de muzica, daca am sclipi oricarui tril ciripit de pasarile Lui, acum am fi departe...
daca nu am uita sa-nvatam "arta rugaciunii", acum am fi departe...
......................................................................
am fi departe de nimicnicie, dar aproape de Maretie...
un mic bonus:
RăspundețiȘtergerehttp://www.razbointrucuvant.ro/2009/06/03/horia-ciurtin-neobolsevismul-converse/
.. ce pacat nu ca de multe ori uitam cat de minunata este lumea asta, natura, arta, ni s-a dat ochi sa vedem, urechi sa ascultam si minte sa putem intelege minunea ce se desfasoara sub ochii nostri... daca am vedea toate astea mereu noi singuri ne-am face viata mai frumoasa.
RăspundețiȘtergereo mama care ajunge in rai. un fiu care ajunge in iad. cum ii explica dumnezeu mamei dreptatea lui? si pe cine iubeste mai mult mama? pe dumnezeu sau pe fiu? o mama sfasiata. un dumnezeu drept. si-ar mai fi dorit mama viata vesnica stiind... dumnezeu e atunci cand ti se face pilea de gaina. dumnezeu e ceea ce te face sa ridici o catedrala. sa intri in ea e ceea ce il omoara. pacatosi care cred in dumnezeu si sfinti care il reneaga. inca nu s-a gasit formula lui dumnezeu! dumnezeu nu e cum il stim noi! dumnezeu va fi updatat...
RăspundețiȘtergere“I don’t know, but you may join me. If Oz won’t give you any brains, you’ll be no worse off than you are now…” – The Wizard of Oz .
RăspundețiȘtergerearta este viata pura, necenzurata. sincera. o biblie la tot pasul si-n fiecare dintre noi. o expresie complexa, a tuturor trairilor, pentru ca si-n arta ca si-n viata contrastul are rolul lui.
RăspundețiȘtergereSi totusi, la poalele Muntelui Artei, un telefon mobil te-a facut sa cobori in mocirla. Ai uitat ca in arta nimic nu te poate atinge?
RăspundețiȘtergereCe ti-e si cu omul... la caldurica, in fata laptopului si sorbind bautura preferata canta despre beneficiile mersului descult... cand ajunge in mocirla isi pune repede bocancii.
Un eseu foarte frumos si mistic!Asa trebuie sa gandim cu totii ca sa putem starpii toata mizeria,toate nonvalorile pe care, mass media le promoveaza...Cu ce scop??
RăspundețiȘtergereSe intelege de la sine "distrugerea sufletului a spiritului uman"!De aceea sunt de acord cu reintoarcerea la traditiile autentice,la credinta si la tot ce ne-a inobilat Dumnezeu pe acest pamant si nu in ultimul rand respectul stramosilor nostri...Speranta exista!!Frumos eseu!!!Bravo!!!
Numai sa nu uitam ce-a fost inainte de pacatul originar. Anume, inocenta origigara.
RăspundețiȘtergere