joi, 19 ianuarie 2012

Zambetul turbo

Stateam la Starbucks si imi beam cafeaua absorbit de o carte cu o piesa de teatru. La un moment dat ma intorc spre dreapta mea, una din acele intoarceri in care iti dezmortesti putin trupul si te reconectezi la lumea din jur. Si vad la o masa un tanar intr-un tricou alb si in dreptul lui, pe vine, o fata care priveste catre el in sus sprijinindu-se cu o mana de genunchiul lui. Era o privire atat de plina de dragoste, o privire care vorbea despre un abandon perfect al acelei fete. Mica si ghemuita era toata a lui, doar a lui. Era destul sa o privesti in ochi pentru a intelege asta.  Nu exista nimeni altcineva in acel moment pentru ea si ochii mari si daruiti m-au facut sa zambesc fara sa vreau. Nu exista nimic precum zambetul unei femei care ti se ofera in intregime.Nimic. 

17 comentarii:

  1. Mersi pentru fotografie. Cum se uita ea nu se uita nimeni,
    Baiatul cu tricou alb si fata cu zambetul turbo.

    RăspundețiȘtergere
  2. Tudore,
    am primit un pps cu un indemn din partea ta; cica sa citesc...

    Am 50 de ani si citesc de 35-40; sunt inginer, am citit literatura greaca antica, renastere, iluminism, filozofie germana, marx, hegel, etc...

    Am vazut sute, mii de filme; neorealism, suprarealism, tinerii furiosi etc...

    Cand pot sa iau o pauza!?

    Si, mai ales, la ce imi folosesc toate cele invatate!?

    Tara are nevoie de tinichigii!

    Puiu Paraschiv
    puiu.paraschiv@gmail.com

    RăspundețiȘtergere
  3. :) ai un suflet mare si prin el te inalti...numai dintr-un asa om poate iesi asa frumusete..! imi place !!! m-ai facut sa scena si sa zambesc si eu:) multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  4. @ vasile roaita - pai tinichigeria e arta:) iar tu zici ca esti inginer...ma cam incurci:))

    RăspundețiȘtergere
  5. Adevărul e că un mărunţiş din ăsta mic ne face ziua mai bună. Unii oameni se mai şi iubesc în ziua de azi, nu cu care găsim mai nou filmuleţe pe net că se păruiesc ca nişte animale.
    Mă bucur pentru cei doi. :)

    RăspundețiȘtergere
  6. @vasile roaita
    "Cand pot sa iau o pauza?"
    Cand vrei...cand te dor ochii? :)

    "Si mai ales, la ce imi folosesc toate cele invatate!?"
    Cele invatate iti imbraca si-ti hranesc sufletul

    "Tara are nevoie de tinichigii!"
    Si cine a zis ca un cititor de literatura greaca nu poate fi tinichigiu? :))

    RăspundețiȘtergere
  7. Dar el, tanarul cu tricou alb, a remarcat zambetul si daruirea fetei?

    RăspundețiȘtergere
  8. Unde se gasesc bilete pentru concertul din hard rock cafe?

    RăspundețiȘtergere
  9. That's a nice one .. Tudor cand vii pe la Londra ?

    RăspundețiȘtergere
  10. Pentru cateva momente am trait alaturi de tine si de personajele tale. Frumoasa descriere, frumoasa imagine!

    RăspundețiȘtergere
  11. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  12. Zambetul ala face cat o mie de cuvinte !

    RăspundețiȘtergere
  13. In societatea de azi, aceasta daruire completa este un fel de minune a lumii: nepretuita, dar greu, foarte greu de gasit. Aici conduc interesele materiale, sexul...iar cei ce indraznesc sa spere, sa viseze, sa tinda spre atingerea idealului de iubire sunt "rasplatiti" cu rasete grosolane, replici dure, jignitoare, respingeri categorice.
    Intrebare: Mai merita sa iubesti cu adevarat, sa iti daruiesti trupul si sufletul unei persoane? De ce sa speri la iubire, cand stii cu certitudine ca acea privire sincera, devotata, incarcata de caldura iubirii, nu-ti va lumina niciodata sufletul?

    RăspundețiȘtergere