Quiet now

Nimic

In fiecare noapte Moartea se asterne peste oameni ca o tesatura din cea mai fina matase acoperind trupul unei fecioare intr-un baldachin din desert. Apoi, dimineata, Dumnezeu dezveleste Viata.

Nefericirea Omului vine din faptul ca nu-si poate contempla Maretia din varful muntelui. Asta ne face mici.
-------------------------------------------------------
"Noi suntem din plamada din care sunt facute visele si scurta noastra viata o intregeste un somn" - Shakespeare.

Studiu socant despre cuptorul cu microunde!

Incepem acum sau am timp sa ma duc pana la baie
Asta scriu acum
Beep
Arta e beata muci!!
De aia s-a ajuns aici...
La, la, la si mestec o lamaie
Vrei?
la,lalaaa
.......................
ai scris ceva ma?
na, n-am, scris, daca vrei tu, ioana, sa consemnezi... p mea

da ridica-te acum
fa prin rotatie
asa s a nascut arta, hahaha
ce ai scris, ma?
deci zice unu pe twitter ca turcescu e in carti pt sefia sri

s- a dus pe pula secretul de stat
baa, da discutia asta fara ddl nu are sens
aaa, io la creativitate m-as gandi
eu cred ca fara creativitate, discutia ne baga in altzheimer
lasa-ma in durerea mea
eu nu pot sa cred ca arta a ajuns asa ceva.

hai sa gasim un subiect!
frunza?
te referi la codita sau la copac?
ma refer la plutire
am facut tot ce am putut sa mancam bine?
eu cred ca azi nu am acordat niciun pic de timp mintii..

vezi?io ma uit prin berea asta si incerc sa fiu absurd, da nu imi iese
tacanitul asta ...io am senzatia ca ea nu scrie nimic acolo

poti sa imi spui de ce ai africa la gat?
da
de ce?
pt ca m am simtit f bine in aflrica
a fost cald?
cald si multa lume
pai,...tu esti sodomizat intre oamnei multi
io stiu ce ti a facut africsa te a lasat sa citesti
sorin, eu stiu ceva despre tine.tu tre sa stai in locuri unde oamenii mor de foame
dar...nimeni nu murea de foame
problema occidentului fata de africa estre ca este plin de oameni care se considera centrul universului
o dam in s
ce idee cu discutia asta cretina
io de ieri doresc sa fiu absurd
eu decat iti spun - bai, cacatule, te mananc
ti fac io pe tine, bai
deci, sa revenim
tu ziceai ca esti observator
daca freud il analiza pe pinalti

ma intreb daca expresia "da- te- n cacat are vreo radacina in subconstientul nostru colectiv
n-as putea sa iti spun, n-am folosit-o niciodata

te caci pe tine????
razi, pana cand presiunea asupra stomacului e mai puternica decat....
intrebarea e... cand efectiv te-ai cacat pe tine, continui sa razi, ca nu prea e confortabil, raspunde, sorin, ca sa nu spun cine este
slava domnului ca ioana nu tasteaza si ce nu aude

unde s-au dus gandurile noastre, in cacat?
paiaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa...

nu cred ca sunt confortabil cu o dicutie despre cacat

la wc ce ai facut?
pisu
pisu vine de la 3,14
3,14-shu
ideea e ca pipi e circuitul apei in natura

lipsa taste corespunzatoare
asaaaaaaaa

fara cacat e ok. mi se pare o discutie de cacat despre cacat
sa iesim din cacat
consemnat

SUNTETI VARZA

de ce nu avem umor, sorin?
absurdul, cred eu, este o treaba mmmmm care nu apare din aleatoriu
abs e o stare, nu o treaba
esti absurd
daca as fi, asta ar fi o discutie reusita
scrie, ma...
ab vine din gernana
de ce din germana
ab este "pe"
calare pe surd, cam asta e absurdul
te bazezi pe surd, deci
ceea ce e o imbecilitate
te bazezi pe surd e o definitie buna a absurdului
nu e universitate?
cine?
hyperion
este o scoala de arte si meserii
e o institutie de luat banii la fraieri
nu se mai face carte
nu se mai face pt ca se face e-book
ne dispar ochii
ab-orb ar fi, practic, o forma de absorb pe orb
exista niste americani care il fac de cacat pe ionesco
iar cacat

apropo de absurd, am avut la un moment dat un cv
cati oameni crezi ca se caca simultan?
era al fiicei dlui ionescu, unu cu autocare
ionescu
smecherii aia, bucuresti-pitesti?
da, scrie mare, ionescu
si dupa, scrie un r cu cerculet?
nu inca

e f buna imaginea asta cu 200 autocare care transporta oamenii prin romania
eu am fost f incantat, vream s-o rog sa-l roage pe taica-su sa schimbe u in o, ionesco
si apropo de ionesco, ce putea sa fie mai tare... stii pe ce stau oamenii in autocarele alea?
pe ce?
pe Scaunele
huahsajgdasjfgdsjhfgsdjkhga

nu mai suport
si firma concurenta... sa fie tzara
ai amutit
esti ab-mut?
mda. e data in p ma-sii treaba asta
si fata ce-a zis?
nu am abordat subiectul asta... sunt un timid si un erou cultural las

eu... cred ca toata lumea viseaza sa o futa pe fata preotului
dar mai cu grija, asa
mai decent!
aber, baronesaaaaah...
hai sa-l lasam pe preot sa-si futa propria fiica

daca toti tatii si-ar fute fiicele, nu ar mai exista escroci sentimehtali
asta vrei? daca asta e o axioma, atunci cel mai important e sa convingem cativa lideri de opinie sa isi futa fiicele
eu cred ca tre convins ala mare...
aici avem o dilema cine trebuie convins
"eu te dau trupeste, dar spiritual te posed"

problema e ce se intampla dupa momentul generatiei actuale, in care sa zicem ca reusim sa-i facem pe toti sa si futa fiicele, dar treaba se va inchide undeva, e un cerc vicios
tre' omorate mamele
tocmai asa nu vom mai avea continuitate, sa stii
nuu, tre convinse si mamele sa isi futa fiii...

de exemplu, adam s-a culcat cu eva, apoi s-au nascut abel si cain
apoi cain l-a omorat pe abel si s-a culcat cu nevasta-sa
intrebare: cine era nevasta-sa?
abela
abela roca
nu, pe bune: cain l-a omorat pe abel si s-a culcat cu sotia
dar eva era singura femeie, in p mea
a futut-o pe ma-sa...
consideri?

proprietarul blogului ameninta cu publicarea

auzi, da' tu esti proprietar la blog?
io-s chirias, google e propietar

deci, revenind
de unde, din panama?

mi-e foame
mai avem o bucata de carne, f mica
asta?
aha
salata am aruncat-o
porumbul a fost bun?
cine a zis ca a fost bun?
manca-ti-as papila ta

nu mai arunca ma pe jos

doresc sa vorbesc despre importanta castii in cultura universala
nu vrei sa vorbim despre importanta gastii in cultura universala?
sau a bastii

pe de alta parte, putem sa vorbim si despre cultura universala in importanta castii
vorbiti foarte repede
ca sa vezi de auaaaaaa

de cand ne preocupam de absurd nu mai canta muzica
da-mi si mie berea aia

tricoul tau e vintage sau e facut
adica interesul meu e sa stiu daca esti cool sau esti imbatranit
e...
se cere un E mare aicea

ai gresit; trebuia sa-l lasi asa si sa mergi pe firul povestirii
burp, scrie

crezi ca moromete era evreu?
o-hooo
ca prea a avut grija de ala micu
o-hooo

ba, ok, mancam bio - dar gandim bio?
adica cum ar fi sa ne interzica sa gandim murdar
frate... gandeste bio
ai gandit murdar... pac! iti fute o sinapsa

"simt o nevoie imperioasa sa-i fut nevasta altuia"
pac! iti fute 16.000 de neuroni

Zece motive pentru care sa faci sport

1. Pentru ca te respecti, daca nu te iubesti.
2. Pentru ca o sa ai un copil si o sa vrei sa alergi cot la cot cu el. Sau sa inoti. Sau sa ll inveti fenta ta favorita.
3. Pentru ca iti spala creierul de toate mizeriile de peste zi.
4. Pentru ca o sa traiesti mai mult.
5. Pentru ca o sa-ti faci prieteni. Neinteresati chiar.
6. Pentru ca sportul iti aminteste ca esti Om.
7. Pentru ca e una din ultimele legaturi pe care le mai ai cu Natura.
8. Pentru ca vrei sa mori sanatos.
9. Pentru ca doar mintea nu-ti ajuta trupul la fel cum trupul nu-ti dezvolta mintea.
10. Pentru ca te oglindeste cinstit.
11. (Bonus) Pentru ca te impaca cu tine.

Cruciada Culturii

Acesta este mai mult decat un comunicat. Este o chemare la lupta. Suntem putini, acum, la ora acestor randuri. Suntem, insa, foarte hotarati. Si, cu ajutorul vostru, vom fi mai multi. Cruciada Culturii incepe acum!

Pornim Cruciada Culturii
Prima confruntare: Batalia viorii. Sarah Chang la Ateneul Roman. 14 februarie, ora 19:00

Romania este sub asediu. De ani buni. Mediocritatea, Prostul gust, Facilul, Vulgarul, Valorile Inversate, toate la un loc au lansat o ofensiva fara precedent impotriva Frumosului. Va suna familiar cuvintele de mai sus, nu?

Cultura unui popor este cartea lui de vizita. Este codul genetic dupa care poate fi identificat in Istoria universala. Din aceasta perspectiva, Romania e pe moarte. Criza morala, criza culturala.

Atacurile furibunde ale subculturii, cu reprezentantii ei odiosi si produsele lor de cea mai joasa speta, au reusit sa creeze brese si santuri in teritoriul cultural romanesc. Artistii autentici, oamenii de cultura, spectatorii avizati sunt izolati in grupuri si nu mai stiu unii de altii. Nu se mai gasesc. Nu se mai regasesc. Teritoriul cultural e scindat. E minat. Frumosul risca sa devina o notiune pe cale de disparitie.

Acest asediu trebuie sa se opreasca. Acum.

E timpul sa fim responsabili. Fata de frumos. Fata de cultura. Fata de arta. Fata de noi insine. E timpul sa luptam cu Mizeria. E timpul sa repunem frumosul in drepturi. Fie ca suntem spectatori, artisti, producatori, critici sau promotori ai fenomenului cultural, trebuie sa luptam. Trebuie sa pornim Cruciada Culturii.

Luptam pentru arta, iar frumosul ne este arma si scut. Cu fiecare spectacol de teatru, recital sau expozitie din cadrul Cruciadei culturii recucerim orasul asuprit de urat. Pentru ca in lipsa unei agende culturale incarcate mediocritatea va domina in continuare. Cavalerii frumosului ne vin in ajutor, iar alaturi de ei pornim colonizarea.

Sarah Chang, unul dintre cei mai mari violonisti ai lumii, este primul aliat al Cruciadei Culturii. Sub conducerea ei, pe 14 februarie iubitorii muzicii clasice vor porni Batalia viorii. Incepand cu ora 19:00, Ateneul Roman va fi gazda unui recital de exceptie sustinut de Sarah Chang alaturi de pianistul Andrew von Oeyen.
Dupa ce au incantat publicul celor mai mari orase ale lumii, Sarah Chang si Andrew von Oeyen vin la Bucuresti cu un program de recital deosebit:
Cesar Franck – Sonata in La major pentru vioara si pian
Christopher Theofanidis – Fantezie
Johannes Brahms - Sonata nr. 3 op. 108 in re minor pentru vioara si pian.

Biletele pentru recital vor fi puse in vanzare in reteaua Eventim. Astfel, intr-un an de pauza pentru Festivalul International “George Enescu”, Batalia viorii va raspunde cererii, mereu in crestere, pentru evenimente culturale.

Batalia viorii este doar prima lupta din cadrul Cruciadei Culturii. Noi teritorii asteapta sa fie cucerite. Noi cruciati vor lupta, an de an, pentru cauza frumosului.
Cruciada Culturii este o initiativa Agentia de Vise, agentie care concepe si implementeaza strategii de promovare a produselor prin cultura si entertainment, atat pe media clasice, cat si prin campanii creative de Internet marketing.

Extra info
De-a lungul timpului, Sarah Chang a sustinut recitaluri alaturi de mari orchestre ale lumii precum Orchestra din Philadelphia si din Londra, Filarmonica din New York, Berlin sau cea din Viena. Printre numeroasele premii obtinute de catre Sarah Chang se numara si Avery Fisher Grand Price, cea mai importanta distinctie din domeniul muzicii clasice. In cadrul turneului international din 2010 Sarah Chang va mai concerta si in orase precum Londra, Zurich, Moscova, St. Petersburg si Macao.

Andrew von Oeyen este considerat unul dintre cei mai buni pianisti ai generatiei sale. De la debutul sau alaturi de Filarmonica din Los Angeles, a sustinut recitaluri alaturi de cele mai mari orchestre ale lumii. Printre aparitiile sale mai recente se numara recitaluri la Wigmore Hall din Londra, festivalul francez "Piano en Valois", precum si in toate marile sali de concert ale Japoniei.

Toate cuvintele lumii...

Un publicitar, un actor si un profesor de matematica privesc incurcati la femeia de serviciu care vorbeste portugheza. In Valea Binecuvantata sunt 29 de grade sub zero. Cei patru sunt inghesuiti intr-una din incaperile unui beci. Portugheza se invarte printre tevile unei centrale termice. Ceilalti trei asteapta infrigurati rezultatul conversatiei.

Deasupra lor, la parterul casei, e vin rosu de saint-estephe, niste fripturi aburinde in sos Roquefort. Dimineata s-a mancat paine coapta de la brutaria satului si croissante simple. Apoi, pe la pranz, s-a baut punch de mere cu rom. Fierbinte, cat sa-ti lase frigul doar in amintire. Limbile pamantului se amesteca in timpane. Poate vrei sa schiezi la lumina lunii, Marie-Anne.

Portugheza deschide un robinet. Tasneste apa rece. Si hohote de ras. Suntem departe de caldura. Bat clopotele de la biserica din sat. Sau o fi orologiul. Ce frumos pluteste in aer formula zapezii. Canta Gheorge Dinica mai pe seara, dupa ce s-a trezit si vinul de-a binelea. Nu stiu ce-am facut cu portugheza, da' parca e mai cald acum. Desi Dona Siminica ramane pentru mine cel mai mare lautar al urechilor mele, discul lui Dinica are ceva magic. E forta din spatele acestui om cea care ma face sa-l ascult cu drag.

Nu e amintirea lui Dinica. Nu, e viata lui care se canta prin el. Nu mai conteaza timbru, ureche muzicala, ambitus, nimic... e starea unui om care s-a oglindit toata viata in versurile pe care le aud eu acum. Un om care-si canta trecutul. Nu mai vrea sa demonstreze nimic. Scena nu mai e pentru el. Mlastinile talentului si prapastiile orgoliului au fost depasite. Actorul nu mai vrea sa arate nimic. A ramas omul si un cantec sincer. Nu mai canta pentru nimeni. Miza e disparuta in spatele trecutului. Nimeni nu-si mai aminteste nimic.

Am sa iau toate cuvintele lumii si-am sa le invart pana cand o sa ma linistesc citind cateva propozitii. Cat de putin lipseste sa amesteci perfect cuvintele lumii. Cat de aproape suntem. Alergam paralel cu perfectiunea. Ne uitam la ea si nu reusim sa-i iesim in cale. Si suferim ca niste caini pana cand incepe sa ninga, fierbe vinul, canta Marlene Dietrich si Gogol e mai profund decat Caragiale. Si e mai trist. Pentru ca in stepa ruseasca e loc pentru toata mizeria lumii. E atata spatiu in care mizeria se lafaie pana cand, la capatul drumului, in goana calului, Cicikov are timp sa-si intersecteze privirea cu dragostea pe care n-o s-o atinga niciodata. Dar o vede, Doamne Dumnezeule, o vede...

Sa omoram Sindromul Caragiale.

Cred ca una din problemele noatre reale ca popor este un fel de sindrom Caragiale pe care natia pare a-l fi imbratisat cu succes si la umbra caruia lancezim fatalist, anesteziati moral. Personajele lui Caragiale sunt profund imorale, ambivalente.
Pristanda impune cu succes numaratoarea dubla in favoarea stapanilor, Catavencu e in stare sa faca si sa desfaca aliante cu oricine, ba mai mult, linge unde a scuipat in speranta unui viitor in care zarurile sa cada mai fast, Agamita Dandanache propune santajul etern, coana Joitica face un joc amoros dublu fara sa-si puna vreun moment problema adulterului, Trahanache e prea senil ca sa mai fie moral, Tipatescu e junele orgolios prea orbit de putere ca sa fie deranjat de un triunghi amoros promiscuu.

Este numai geniul lui Caragiale acela care ne face toate personajele astea simpatice. De fiecare data cand citim sau privim spectacolele sale, radem de aceste personaje apoi ne multumim sa ridicam in slavi "actualitatea" scrierii lui Nenea Iancu. Nici prin cap nu ne trece sa condamnam vreodata aceste vicii. Rasul este de ajuns. Este pedeapsa capitala. Hazul de necaz e condamnarea definitiva pe care noi ne-am insusit-o mai presus de situatiile si personajele lui nenea Iancu.
Noi am facut din "hahaiala" apoteoza condamnarii morale si, mai mult decat atat, un fel de scut, o imprejmuire care ne scoate pe fiecare dintre noi in afara jocului murdar.

Noi, romanii moderni, suntem oricand dispusi sa pedepsim prin ras, dar numai atat. De parca aceasta "hahaiala" nationala care condamna vicii mai mult sau mai putin grave ar fi de ajuns. In fapt, nu face decat sa-i faca mai simpatici pe autorii faptelor reprobabile, iar pe noi cei care ne hahahim fatalist ne ajuta sa credem ca n-am fost si nu vom fi niciodata condamnabili. Caci razand noi ne constituim intr-un fel de instanta superioara, blajina si condescendenta care nu mai are timp sa observe ca profereaza acelasi tip de rau. Rasul ne ofera doar iluzia excentricitatii noastre morale. De fapt, suntem la fel cu cei de care radem tocmai pentru ca nu-i pedepsim altminteri.

Anii post revolutionari au nascut tot felul de astfel de personaje care mai de care mai pitoresti. Fosti securisti ajunsi in functii de conducere, bancheri fantomatici, politicieni mizerabili care fura cu zambetul fermecator pe buze, afaceristi ai statului, doamne de o calitate indoielnica poleite cu lux la bratul unor tarani imbogatiti peste noapte, mitocani transformati in invitati de onoare ai showurilor tv, miliardari de plastic, moguli securisti, tarfe prospere, jurnalisti decazuti, ziaristi fara ziare, profeti de ocazie, investitori fara investitii, oameni de afaceri, diversi trepadusi.
Toti cei enumerati au in comun un traseu dubios printre jaloanele statului si afaceri cu bani publici. Unicul scop: banul si puterea fara niciun fel de preocupare fata de cei care platesc taxe. Fata de umilul cetatean spectator. Praful si mizeria in spatele carora aceste personaje odioase care par sa fi revalorizat si monopolizat Romania, praful si mizeria in spatele carora scheme simple de praduiala se desfasoara neintrerupte de nimic, au fost ridicate de hohotele noastre de ras.

La adapostul umorului ca forma de izolare a "mizerabililor" ei n-au facut nimic altceva decat sa-si vada de drum. Hahaiala nu i-a impiedicat de la nimic, ba mai mult i-a facut simpatici si cunoscuti. Romanul vrea sa rada. Sa-i dam atunci romanului prilej de ras au urlat televiziunile in cor. Grupurile de umor s-au napustit asupra genului: scenete cu personajele momentului. De parca nimic altceva n-ar mai fi putut sa ne smulga vreun zambet. Caricatura nu a facut altceva decat sa dea amploare personajelor reale. Caci prin definitie caricatura este ingrosarea prin tuse a defectelor unui personaj consacrat. Mizerabilii nostri n-au valoare intrinseca. Hahaiala noastra ii face intai caricaturi pentru ca mai apoi sa-i transforme in personaje credibile. Este exact drumul invers.
Ca un exemplu, Mircea Geoana risca sa devina un personaj simpatic, demn de mila noastra superioara, deloc condamnabil, care prin numarul de bancuri aparute pe seama lui are mari sanse la o viitoare candidatura. E doar un exemplu.

Ce presupune schimbarea? Si ce ar putea sa ne aduca ea? Schimbarea ar insemna pentru inceput sa nu mai radem de ei. Sa nu-i mai confirmam prin ras. Sa salvam acest tip de energie pe care o eliminam razand. Sa nu-i mai hranim cu hohotele noastre de ras. Ar fi un prim pas. O raceala seaca ar trebui sa fie tot ce le oferim acestor "modele mizerabile". Sa nu-i mai folosim pe post de bancuri si sa nu mai condamnam prin ras devierile lor comportamentale si viciile.

Sa nu mai radem de hotie, mitocanie, arivism, duplicitate, minciuna, demagogie, smecherie, falsitate, prost gust, incultura. Sa nu le mai dam votul prin ras. Sa nu-i mai validam. In prima faza, aceasta atitudine s-ar putea sa nu aduca nicio schimbare. Dar in absenta rasetelor noastre se va lasa tacerea. Si in tacere, vocile celor care au curajul sa-i condamne pe cei care ne fura banii, demnitatea si valorile s-ar putea sa se faca auzite.
Fara rasetele noastre se vor auzi doar ragetele lor, dar si vocile celor care vor sa-i pedepseasca cu adevarat. Marea hahaiala a la Caragiale trebuie sa se opreasca. Razand de ei, radem de noi, mai mult, devenim aparatorii lor.
Se spune ca umorul te ajuta sa treci mai usor peste momentele dificile. Daca o sa radem pentru eternintate vom "invesnici" momentul dificil prin care trecem. Rasetele noastre nu trebuie sa mai ascunda si sa hraneasca monstri si moravuri. E de ajuns. Si nu e greu. Putem sa incepem prin a fi seriosi in ceea ce-i priveste pe mizerabilii zilelor noastre. Asta e un lucru pe care putem sa-l facem fiecare dintre noi.

Pentru cei care vor sa rada cu orice pret exista Stan si Bran, Buster Keaton, Charlie Chaplin, Benny Hill, Fernandel, Jerry Seinfeld, Jay Leno, Dem Radulescu, Toma Caragiu, Chevy Chase, Louis de Funes, Birlic si lista poate fi completata de fiecare dintre voi.
Pe aceasta lista insa nu trebuie sa se regaseasca reprezentantii mizeriei zilelor noastre. Pentru ca asta nu mai e si nu mai trebuie sa fie de ras.

Caragiale a scris cateva piese de teatru condamnand cu umor viciile morale ale epocii lui. Noi am transformat lectura acestor piese in strategie de supravietuire prin ras. Nu a functionat. Ba mai mult, a dat nastere unor monstri. Poate ca ar trebui sa incercam si altfel.