Mozart si piept de porumbel

Gazpacho cu sorbet si carne de homar. Piept de porumbel. Piure de piersici cu foie gras. Suc de ananas cu castraveti. crema rece de piersici cu sos de vin. Camambert marinat cu otet balsamic, piure de ceapa si paprika.

Inainte de asta am fost la concert. Requiemul de Mozart. O interpretare mediocra. Cred ca Mozart trebuie sa sufere enorm cand asculta atat de putine interpretari pe masura compozitiilor lui. Clarinetul avea un sunet balonat, ingalat, lipsit de claritate si catifelare. La Tuba Mirum cornul a intrat sovaielnic. Per total orchestra se grabea ingrozitor. Confutatis Maledictis era cantat cu viteza de speed metal. E mai usor sa acoperi viciile de interpretare in viteza. Nu degeaba se spune ca e cel mai greu sa canti optimi. Mi-aduc aminte de un interviu al lui Celibidache in care spunea ca prefera sa dea un tempo mai rar tuturor interpetarilor pentru ca muzica trebuie desfacuta, ca sa patrunda mai bine in om. In seara asta am inteles mai bine decat oricand ca avea dreptate. Mozart interpretat anapoda poate fi o experienta traumatizanta. Cu toate astea la primele masuri ale requiemului mi-au dat lacrimile pentru ce a putut sa scrie acest OM.