Lansarea de la Timișoara mi-a prilejuit o mare bucurie. Am cunoscut un om frumos. Este vorba despre poetul Marcel Tolcea. Există cazuri de oameni cu care fuzionezi instantaneu. Sunt rare asemenea întâlniri, mai ales in zilele noastre când ne privim unii pe alții din viteză. Înainte de a fi jurnalist, profesor universitar, director al muzeului de artă din Timișoara, Marcel Tolcea este poet. El vorbește poezie, gândește poetic, răsuflă metafore.
Ne-am cunoscut cu puțin timp înaintea evenimentului de lansare. După eveniment ne-am așezat la o cafea. Au trecut două ore. Când ne-am ridicat eram prieteni vechi.
Marcel este un individ strălucitor cu idei lichide, ochi vii și neliniștiți, retrași timid în spatele unor arcade proeminente. Ascunde un hohot de râs în spatele cuvintelor. Ideile lui sunt lichide, gata oricând să se umple de fluidele altor idei și uite așa se mai naște un prilej de fuziune poetică. Marcel iubește oamenii buni. Pe ei îi pune mai presus de oamenii inteligenți. Omul inteligent e predispus la detașare și introspecție, omul bun se implică. Oamenii buni sunt soldații lumii, o formulă care s-a născut din schimb molecular.
Marcel este neliniștit și trist, dar tristețea lui vine din cultivarea dilemelor. Peste asta adaugă mereu un hohot de râs, un soi de protejare a sensibilității. Detestă indiferența ascunsă în spatele unui "ce faci?" pentru că demult, în tinerețe, un prieten i-a răspuns așa: Sunt atent să nu înnebunesc. Îi iubește pe ruși pentru că nu mimează profunzimea. "- Strada asta duce către biserică? -Nu. - Ce rost are o stradă care nu duce către o biserică?" e una din replicile lui preferate din Căința lui Abuladze.
Marcel trăiește zilnic găsind poezie. El crede că poezia este ascunsă peste tot iar rostul poetului e să sape ca s-o descopere. În spiritul acestui crez a așteptat șase luni întâlnirea cu un cuvânt. Marcel scrie despre artă fără s-o critice. Pentru el critica e excesiv de subiectivă și închide dileme. Când ne-am plimbat printre cele cincizeci de tablouri Corneliu Baba ale expoziției permanente de la muzeul de artă din Timișoara Marcel a făcut din nou poezie.
M-am desprins cu greu din această întâlnire care mi s-a părut mult prea scurtă. Noi oamenii avem mare nevoie să rezonăm. Ne suntem unii altora instrumente. Și cântăm unii la alții. Din asta se naște muzica lumii. Am plecat îmbogățit din această întâlnire nesperată. Am cărți noi de citit, filme de văzut, idei de rumegat. Dar mai presus de toate am o prietenie de cultivat.
Ne-am cunoscut cu puțin timp înaintea evenimentului de lansare. După eveniment ne-am așezat la o cafea. Au trecut două ore. Când ne-am ridicat eram prieteni vechi.
Marcel este un individ strălucitor cu idei lichide, ochi vii și neliniștiți, retrași timid în spatele unor arcade proeminente. Ascunde un hohot de râs în spatele cuvintelor. Ideile lui sunt lichide, gata oricând să se umple de fluidele altor idei și uite așa se mai naște un prilej de fuziune poetică. Marcel iubește oamenii buni. Pe ei îi pune mai presus de oamenii inteligenți. Omul inteligent e predispus la detașare și introspecție, omul bun se implică. Oamenii buni sunt soldații lumii, o formulă care s-a născut din schimb molecular.
Marcel este neliniștit și trist, dar tristețea lui vine din cultivarea dilemelor. Peste asta adaugă mereu un hohot de râs, un soi de protejare a sensibilității. Detestă indiferența ascunsă în spatele unui "ce faci?" pentru că demult, în tinerețe, un prieten i-a răspuns așa: Sunt atent să nu înnebunesc. Îi iubește pe ruși pentru că nu mimează profunzimea. "- Strada asta duce către biserică? -Nu. - Ce rost are o stradă care nu duce către o biserică?" e una din replicile lui preferate din Căința lui Abuladze.
Marcel trăiește zilnic găsind poezie. El crede că poezia este ascunsă peste tot iar rostul poetului e să sape ca s-o descopere. În spiritul acestui crez a așteptat șase luni întâlnirea cu un cuvânt. Marcel scrie despre artă fără s-o critice. Pentru el critica e excesiv de subiectivă și închide dileme. Când ne-am plimbat printre cele cincizeci de tablouri Corneliu Baba ale expoziției permanente de la muzeul de artă din Timișoara Marcel a făcut din nou poezie.
M-am desprins cu greu din această întâlnire care mi s-a părut mult prea scurtă. Noi oamenii avem mare nevoie să rezonăm. Ne suntem unii altora instrumente. Și cântăm unii la alții. Din asta se naște muzica lumii. Am plecat îmbogățit din această întâlnire nesperată. Am cărți noi de citit, filme de văzut, idei de rumegat. Dar mai presus de toate am o prietenie de cultivat.
o prietenie de cultivat ;)) - foarte frumos :)
RăspundețiȘtergereMaine imi iau salariul,maine o sa am cartea ta in biblioteca!
RăspundețiȘtergereSi tu esti un om frumos, Tudor...
RăspundețiȘtergereChiar si numai pentru ca un astfel de om te impresioneaza.
Ma-nclin in fata oamenilor frumosi.
Pamantul ar fii mai bun, cu mai multi de "tine"... :) frumos suflet, de acolo izvorasc cuvinte frumoase. Nu e nevoie de cuvinte sa descrie, e suficienta tacerea.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereDaca as avea ocazia sa scriu o carte cu siguranta nu despre oameni ar fi, ci despre ce se naste intre ei atunci cand se intalnesc.
RăspundețiȘtergereBucurie mare cand intalnim oameni frumosi, mai ales ca sunt rari. La mai multi!
RăspundețiȘtergereFoarte dulce ai vorbit despre el. Felicitari....si tu vorbesti poezie....
RăspundețiȘtergereFrumoasa descrie pentru un om care pentru masa de oameni din jurul lui pare un "bosorog", "fustrat" sau "plictisit de viata".
RăspundețiȘtergereAs fi curios sa postezi poate in viitor cand iti vei gasi timp, despre cartile citite sau filme care merita vizionate.
Inca o data felicitari!
O carte care merita.
RăspundețiȘtergerehello. te-am nominalizat la Blog of the year 2012 Award :) http://amiralul.info/2012/12/15/blog-of-the-year-2012-award/
RăspundețiȘtergerePe cand o lansare in sibiu?
RăspundețiȘtergereFumoasa descriere. Merita toti banii din lume.
RăspundețiȘtergereSarbatori Fericite.
extraordinar ... sunt foarte bucuros sa va descopar ca scriitor! si eu pacatosul scriu ... scriu nespus de mult si citesc pe nerasuflate ... cu smerenie danut belu, un tanar student vrancean - teologie didactica la fac. in Galati! Doamne ajuta!
RăspundețiȘtergereMa bucur ca mai exista oameni ca tine,Tudor..stii..de Craciun mi-am dorit cartea ta,le-am spus parintilor mei in urma cu o saptamana(adica aveau timp sa o cumpere),si..ce crezi ca mi-au spus? ,,Nu iti iau nicio carte pentru ca nu te imbraci in carti,mai bine iti luam o pereche de pantaloni!" Ei bine,n-am mai avut nimic de zis..o sa strang eu bani sa mi-o iau,dar ideea era sa fie un cadou special de la oameni speciali..sunt inca la liceu dar am invatat sa observ si sa citesc oamenii buni,oamenii draguti,oamenii inteligenti,oamenii talentati,oamenii cu stil si nu in ultimul rand oamenii subiectivi si obiectivi .Sper sa mai auzim curand de tine si iti urez sarbatori fericite si putere de munca :)
RăspundețiȘtergereCraciun fericit! Te astept pe la mine http://filmandotherstories.blogspot.se/.
RăspundețiȘtergereIntr-adevar, oameni ca cel intalnit de tine sunt rari dar in acelas timp calitatile descrise se regasesc intr'o semnificativa parte din poporul roman. Romanul "vechi" este inteligent pe cand romanul "nou" are de lucract, experiente de trait. Mereu vei fi surprins de ce lucruri iti poate povesti un roman "vechi" , cate intamplari de poveste si greu credibile, ce caracter si cata stima se ascunde in spatele unui roman "vechi" dar putin sunt cei care isi strecoara o particica din timpul lor pentru a da atentie romanilor "vechi" . Iti urez un Craciun fericit alaturi de cei dragi si fie ca tot ce iti doresti sa se implineasca !
RăspundețiȘtergereNici un fir alb inca?
RăspundețiȘtergerehttp://camarasdelumini.wordpress.com/2012/12/27/speranta-de-viata-la-bloggerii-romani/
Eu ,vreau sa ma refer aici doar la Tudor Chirila!
RăspundețiȘtergereRecunosc,nu am stiut de carte,pana azi,29 decembrie,cand l-am vazut la un post Tv unde impreuna cu cel ce "media"emisiunea,spunea,spunea ...si sincer,mi-a placut.
Sa spun ca am 42 de ani,ca in ultimii 10-20 am deschis o carte,am muncit,am crescut un copil,am achitat facturi,am achizitionat o rulota/o motocicleta...dar ,nici o secunda NU am pierdut contactul cu lumea mea,din care face parte si Tudor Chirila!
Practic,(ah,ma repet,asta nu-mi place...)nici macar o secunda nu am pierdut contactul nici cu muzica,nici cu literatura-de orice fel-nici cu teatrul...Nu inseamna ca daca faci tot ce am insirat eu aici ,nu mai traiesti momentele speciale din viata...le-ntarzii putin ,uneori,cum am aflat eu,de-abia azi de cartea sa!
Eu ,citesc acum "Pavilionul cancerocilor"de Alexandr Soljenitin...poate urmatoarea va fi cea a lui Chirila/Tudor Chirila.
Sandu Iulia.(am clipe acolo,unde-mi desfasor activitatea,cand cant,recit din melodiile Vamii,ale lui Tudor Chirila,inedit,in f-ctie de situatie...si ne destindem,toti..pentru asta-i multumesc lui Chirila)
La multi ani!!!
Omul Frumos este pe cale de disparitie, dar nu ne pierdem nadejdea ca el va supravietui. Sa descoperi oameni frumosi este o modalitate de a ~nu-i lasa sa moara~. Pana la urma a nu muri inseamna sa ramai in inima celor din jur. Totusi, ce face un om frumos? Va recomand un raspuns, asa cum am inteles eu un om frumos.
RăspundețiȘtergerehttp://gandurialesedepestetot.blogspot.ro/#!/2012/08/2-omul-frumos.html
tudor check your gmail please;)... b.
RăspundețiȘtergereMa bucur din suflet ca ai scos cartea, sper sa o citesc si eu, Esti un om deosebit!
RăspundețiȘtergereMa bucur din suflet ca ai scos cartea, sper sa o citesc si eu, Esti un om deosebit!
RăspundețiȘtergereSuper Horoscop 2013 http://hooroscopul2013.blogspot.ro/
RăspundețiȘtergereBuna ziua!
RăspundețiȘtergereLa multi ani!
Ma iertati ca va deranjez vin cu rugamintea la d-voastra sa publicati pe blogul d-voastra un mic articol despre fetita mea Leontina Nicoleta!Mai multe detalii le gasiti pe: http://leontinanicoleta.blogspot.ro/
Va multumesc pentru intelegerea acordata!
Un an nou plin de bucurii!
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereDoamne ajuta! MESAJ ptr IOANA M. : Draga Ioana, eu sunt orfan de tata, a decedat intr-un tragic accident in Austria in 2005 ... ne-am judecat cu soferul si cu asigurarea ... si dupa 7 ani am primit o despagubire ... deci am bani sa-mi cumpar carti ... insa uite ce am patit si eu ... chiar ieri mi-a venit comanda de la Polirom . 2 carti : Tudor Chirila cu "Exercitii de echilibru" si Dan Lungu - Raiul Gainilor . Pana sa vina postasul sa-mi zica de colet ... Ii spun in casa mamei sa-mi dea 50 RON ca sa imi ridic cartile (parca intuiam ca au sosit) la care unchiul meu sare de fund in sus si incepe sa injure urat tare ... "dale-n ... de carti! da-le naiba de carti... etc" PACAT! ei nu stiu ce valoare are o carte ... Unchiul meu ma lua cu texte de tip manea, ca mai bine sa cer ceva de mancare etc. etc. Am destule carti ... chiar doresc sa ma cunoasca dl. Tudor Chirila, sa vada real cine sunt (fost dj) si ce biblioteca am. Nu te gandii ca ma dau banii afara din casa ... acum sunt student la Teologie Didactica la Galati. am publicat si eu o carte anul trecut etc. Deci, Slava Domnului sunt tineri care citesc! Sunt tineri frumosi! Sunt tineri care se convertesc... SUNTEM! Sper sa-ti faca dl. Tudor Chirila cadou o carte ... daca nu am sa-ti fac eu acest cadou. Ma gasesti aici: beludanutz@yahho.com / danutbelu.blogspot.com / beludanutz.wordpress.com / http://www.facebook.com/danut.belu.3 SA-I IERTAM PE PARINTII, APROPIATII NOSTRII CARE NU STIU CE ESTE LECTURA, NU STIU CE INSEAMNA O BIBLIOTECA, O CARTE ... ! CITITUL NU MAI E LA MODA, DAR TREBUIE SA AVEM NADEJDE, GENERATIA TANARA SE MAI TREZESTE cu un Tudor Chirila, cu un Dan Puric, cu un Danion Vasile s.a. ! LA MULTI ANI!
RăspundețiȘtergerela multi ani !!! sanatate si afacere cu forever living http://foreverlivinggalati.blogspot.ro/
RăspundețiȘtergereCe frumos ca exista astfel de oameni... De fapt, nici nu ma indoiam de existenta lor, dar atunci cand "oameni frumosi" se intalnesc are loc ceva, se petrece ceva ce nimeni nu poate sa explice, dar toata lumea simte. Frumos... Va astept si pe la mine: http://umbravantului.blogspot.ro/
RăspundețiȘtergereDumnezeule, câte clişee, în însemnare cât şi, mai ales, în rândul fanilor cu inimă mare. Ce lichidităţi reciproc lubrifiate.
RăspundețiȘtergereAscult scrisoarea catre liceeni pe sticul din masina de cate ori fac un drum mai lung. Am ramas uimit de ipocrizia celor ce vor totusi ceva de la tine, chiar daca le impacheteaza in multumiri. Oameni buni, care mai sunteti buni, vorbele frumoase nu scuza ipocrizia. Uff, urechi surde, minti goale si stomacuri flamande.
RăspundețiȘtergereAs vrea sa scriu ceva frumos, dar e un comment fara rost...
RăspundețiȘtergereSi totusi....din noiembrie ascult obsesiv, aproape zilnic 8 ore Vama('Veche')....cred ca mi-am castigat dreptul...
Nu stiu ce sa scriu...am mainile umede...e prima oara cand ma deschid 'public'...ma napadesc roiuri de ganduri ... coincidente ....coincidente legate de obsesia mea, cadoul de la colega mea 'mazariche'(Exercitii de echilibru), dedicatia ei(cea mai emotionanta primita pe o carte), horoscopul de azi:"Vei gasi, in sfarsit, reteta echilibrului..."(azi cred in astre :) ).....commenturile...starile, situatiile descrise...
Azi am intrat prima oara pe blog...azi am timp pt mine...
P.S. Tudor felicitari pt curaj!
Tudor, doar felicitari! Si regret ca nu o sa am autograful tau pe carte, dar sigur o sa am autograful tau in suflet si minte.
RăspundețiȘtergereMultumesc, om frumos!
Multumesc. Cu sufletul.
Un om frumos intr-adevar - Marcel Tolcea!
RăspundețiȘtergere