[ascunde postari]
arhiva

rss | facebook | twitter | vama | contact

joi, 19 septembrie 2013

Absent la nunta mea



Stau așezat într o cafenea cochetă și intimă de pe strada Cetății din Sibiu. Mi-a fost recomandată de Andra, "omul nostru din Havana", aici la Media Music Awards. Sunt fericit că am posibilitatea să citesc Jurnalul Rusesc al Annei Politkovsaya în tihnă, pentru că (în sfârșit) am timp. În salonul cu câteva mese în jurul cărora se aflã  scaune din diverse epoci și stiluri ca să exprime un soi de fuziune temporală, mă aflu eu și încă un cuplu. O muzică de lift se revarsă puțin cam tare din boxele care îți amintesc că ne aflăm în anul 2013. Pe pervazul ferestrelor care dau în stradă sunt aruncate "dezordonat" diverse obiecte de interior cândva posesoarele unor utilități practice: un sfeșnic, niște cești de cafea din metal, farfurii, partea superioară a unei mașini de cusut( Singer, probabil). Vremea afară este înnorată, aproape mohorâtă ca Rusia lui Putin din cartea Annei. În salon își fac apariția unu fotograf și doi viitori miri. Se învârt puțin și schimbă câteva cuvinte din care înțeleg că sunt în căutarea unui loc bun pentru o fotografie din albumul nunții. Genul ăla de fotografie în avans. Un instantaneu aranjat, dacă-mi pemiteti oximoronul. Mirele este nemulțumit de loc. Are un aer plictisit, ușor preocupat și este evident că el e de fapt liderul ședinței foto. Fotograful declanșează, exprimă sugestii și își ia banii. Mireasa are un aer ușor speriat e descumpănită și parcă blazată.
 
 Nu-mi plac nunțile. Nu mi-au plăcut niciodată. Poate și pentru faptul că la mine în familie nu s-a pus accentul pe partea festivă a acestui eveniment. Părinții mei s-au căsătorit la Mangalia și au petrecut la un restaurant cu un grup de patru, cinci prieteni. Întotdeauna mi s-a părut că din momentul în care au luat hotărârea să facă nunta, mirii sunt supuși unui calendar plictisitor de mici pasi imposibil de ocolit. Fotografia de nuntă, exercitarea opțiunii costumelor de nuntă, planificarea strategică a meselor, brainstormingul meniului, războiul muzicii ( e posibil ca mirele să prefere Pink Floyd, nașul mare să nutrească o nostalgie zdrobitoare pentru Giana Nanini - sau cum s-o scrie corect - iar familia miresei să nu renunțe în ruptul capului la Gheorge Turda sau Mirabela Dauer) O să spuneți că exagerez și că nu e realist să existe asemenea divergențe între miri și familiile lor. Pe naiba, sigur că e realist, consultați rata divorțurilor dacă nu mă credeți.
 
 Revenind, organizarea nunții mi se pare un calvar de la cap la coadă. Iar mirii - cei care ar trebui să fie beneficiarii unui eveniment memorabil - ajung să fie isterizați de mulțimea deciziilor pe care trebuie să le ia în cunostiinta de cauză. Visul că nunta poate fi organizată fără aportul lor se prăbușește a doua zi după ce au semnat contractul cu firma organizatoare. Ce mi se pare grav este că la fel ca în cazul instantaneului "aranjat" în care cei doi pozează de cele mai multe ori forțat zâmbitori, implicarea mirilor în organizarea nunții elimină orice formă de bucurie spontană. Practic pe miri propria lor nuntă nu-i mai surprinde cu nimic pentru că ei știu pe de rost desfășurătorul. Trebuie să fii cu adevărat detașat ca să te mai surprindă o data ceea ce cunoști în amănunt.
 
 Până la urmă nunta azi se înscrie într-un curent universal. Suntem pregătiți să trăim mimetic, ne dorim să mimăm toate lucrurile pe care ni le vindem ca ideale. Lumea ideală este în publicitatea care ne invadează viețile și care propune un anumit model de erou urban la a cărui înălțime dacă nu te ridici ai senzația că ești descalificat din lume. Nu pot să nu mă întorc la Viktor Pelevin ( Generation P, Mitraliera de lut ) care spune că de fapt publicitatea nu vinde produse ci fericire. Cât de fericiți suntem dacă ne spălam pe  dinți cu pasta x sau dacă ne cumpărăm mașina y sau dacă ne asigurăm la z. Starea de fericire este locul comun al tuturor produselor vândute publicitar. Nu ne rămâne decât să rămânem nefericiti când nu putem să accesăm acest mod de viață.
 
 Până la urmă cel mai simplu mod în care poți să ratezi nunta ta e să participi la ea. La fel cum, probabil, cel mai simplu mod de a rata fericirea este să-ți pui zilnic problema existenței ei.

43 de comentarii:

  1. Foarte adevarat tot ceea ce ai scris!
    Daca nu ma insel, locatia unde te aflii e Pardon Cafe :) as da o fuga pana acolo... :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Faina treaba.... :) Uite ca e prima data cand dau de blogul tau si mi-a placut felul tau de a scrie... asa ca musai sa mai vin sa mai lecturez cand e un pic de timp liber :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu te inteleg zau asa :-) de ce, bineinteles ipotetic vorbind, este musai ca mirele să prefere Pink Floyd, nașul mare să nutrească o nostalgie zdrobitoare pentru Giana Nannini, iar familia miresei să fie redusa la Gheorge Turda sau Mirabela Dauer (nu ca as avea ceva impotriva folclorului autentic romanesc sau a fotoliului din odaie, dar spune drept nu ti se pare nedreapta imparteala ?). Ai zdrobit din capul locului mireasa si familia acesteia, le-ai zdrentuit sansele de a nutri poate la Bon Jovi :-). Dragut articol, dar inaplicabil cazurilor fericite :-).

    RăspundețiȘtergere
  5. Interesanta ideea, captivant subiectul, regasesc cateva din ideile pe care le impartasesc si eu. In acelasi timp, mi-a rasarit o intrebare: cand te-ai gandit ultima data la existenta fericirii?
    (oare aceasta intrebare va ramane fara raspuns?)

    RăspundețiȘtergere
  6. Astazi m-ai surprins a doua oara, dupa scrisoarea deschisa catre tanara generatie care m-a umplut de speranta ai reusit sa ma faci sa-mi cristalizez ideile, acum stiu cum sa parez atacurile prin invaluire ale consoartei, acum STIU CLAR de ce nu am vrut sa fac nunta cu 35 de ani in urma.
    Multumesc!
    PS. A long, long away, puteai sa-mi luminezi mintea cu chestia asta, doar treceai prin curtea mea ca sa ajungi la Grete Claster Ungureanu, profa noastra de germana.

    RăspundețiȘtergere
  7. genial... ar fi super sa publici o a doua carte :) asta vreau cadou de craciun:))

    RăspundețiȘtergere
  8. ”Probabil, cel mai simplu mod de a rata fericirea este să-ți pui zilnic problema existenței ei.”
    Chirilă, ești grozav! Exprimi clar și frumos gânduri deștepte și faci omul să te citească/asculte/vadă cu drag iar și iar, de ani buni!

    RăspundețiȘtergere
  9. incep sa urasc o melodie foarte faina pentru faptul ca nu vine mai repede volumul 2

    RăspundețiȘtergere
  10. Simply the best!!! Ma bucur cand dau de oameni care nu-si mai doresc sa mimeze stari sau lucruri. Ai punctat foarte bine la ce se rezuma spectacolul nuntii la noi, caci pana la urma cam asta a ajuns sa fie: acelasi nenorocit de scenariu, aceiasi pasi de urmat, personaje secundare care vor sa fie in centrul atentiei in locul fericitului cuplu, monitorizat constant la microscopul public al invitatilor din punct de vedere al gesturilor, mimicii, vestimentatiei etc. Dintr-un moment de bucurie nunta a ajuns sa fie unul plin de tensiune si de nervi intinsi la maxim. Mult succes in continuare!

    RăspundețiȘtergere
  11. Nunta ar trebui sa fie "ziua aceea speciala" pentru cele doua suflete ce urmeaza sa se uneasca. Nu un amestec de dorinte ale invitatilor ,fie ei nasi sau persoane apropiate .Pana la urma de aceea sau si unit cu toti pentru a sarbatori ; un sentiment , o noua viata ce incepe,dragostea lor.Doar asta ar trebui sa conteze la o asemenea "unire" restul detaliilor sunt de prisos.Niciodata nu mi-au placut nuntile mari sau cu fast (desi le stiu doar din auzite ).Simplitatea arata defapt frumusetea.

    Te apreciez si te citesc cu drag de fiecare data!
    Si imi doresc sa te pot intalni intr-o zi...sper ca va veni acea zi ...candva. :)
    Continua sa ne imparti bucuria de a te citi ,asculta dar si vedea ,ne da un sens aparte gandirii si simtirii noastre de cu zi.

    RăspundețiȘtergere
  12. Imi place cum scrii in general, si cum ai scris acest post in particular. Ideile sunt pertinente, ai dreptul la opinie proprie, la fel cum si eu (si altii) am dreptul la a mea. Frumos scris, desi nu aprob ceea ce spui :)
    PS: nici eu nu sunt fan al nuntilor mari, unde oamenii nu se cunosc intre ei, insa unele suflete prefera sa sarbatoreasca (fara a bifa evenimentul pe o lista lunga si stresanta) momentul fericit impreuna cu cei dragi, fie ei si 100 de oameni.
    Cel mai ok mi se pare sa fie acceptate toate punctele de vedere, nu sa fim unilaterali. Married people should not blame the single ones, and viceversa ;) because the choice is solely theirs and the reasons are more than personal

    RăspundețiȘtergere
  13. http://www.youtube.com/watch?v=D2pOncNkAlU

    RăspundețiȘtergere
  14. Servus Tudor, citesc cu placere comentariile tale si le recomand si elevilor mei. Te astept maine la o ora de a mea de germana in liceul energetic din sibiu. d

    RăspundețiȘtergere
  15. Foarte adevarat. Pacat ca alegem sa luam intelesul mot-a-mot al vorbelor de mai sus si sa ignoram semnificatia care le fusese atribuita. Intr-o societate de consum infloritoare ne va fi greu sa gasim persoanele care sa iasa din tipar si sa se dezica de asteptari..

    RăspundețiȘtergere
  16. cred ca ce e grav in toata treaba e asta: Suntem pregătiți să trăim mimetic, ne dorim să mimăm toate lucrurile pe care ni le vindem ca ideale.

    am vazut destul de multi oameni literal disperati sa bifeze niste praguri de tip pom, casa, copil. nu ca nu ar fi in firea lucrurilor sa ni le dorim, dar aceasta disperare, , aceasta "programare" la a face "ca asa se face" cred ca produc un stres absolut inutil. aberatiile cele mai mari le vad in moda (apropo de mimetism). iar autorul acestui articol/blog nu este/va fi nici el ferit de ironia vietii.

    RăspundețiȘtergere
  17. Foarte frumos spus. Uneori suntem prea preocupati sa bifam niste lucruri pe o lista, care poate nici nu e a noastra, ca sa mai vedem ca fericirea e deja in noi...

    RăspundețiȘtergere
  18. Sunt perfect de acord cu ceea ce ai scris...nuntile au devenit parca o intrecere si fiecare se chinuie sa o faca mai pompoasa decat cea dinainte.Baza se pune doar pe meniuri. rochii de fite, costume scumpe si tot ce e mai nou pe piata. Nunta a devenit deja ca un spectacol, ca o parada. Accentul e pus pe total altceva decat iubirea celor doi, decat decizia de a-si uni destinele pentru toata viata. Multi prieteni imi spuneau ca nu isi mai amintesc absolut nimic din ziua nuntii deoarece totul e 'ca la carte', totul se intampla prea repede si parca tu nu esti prezent la propria nunta. Apreciez modelul nuntii parintilor tai si sincer asa as vrea sa se desfasoare si nunta mea. Simplu, cu prietenii cei mai apropiati. Sa fie un motiv de bucurie si pentru cei prezenti, nu un chin in care sa se gandeasca tot timpul cum o vor scoate la capat cu cheltuielile pentru ca au atatea nunti la care trebuie sa participe, sau cand se va termina ceremonia....

    RăspundețiȘtergere
  19. In rezumat: sunt plictisit si singur intr-un local de doi lei. Uite unul care se insoara...Par fericiti si asta imi ruineaza atmosfera...Le sugerez Hotel Cismigiu sau Vama Veche pentru luna de miere. Ei zic pas si ma trimit (sa cant) la alta masa. Acolo, o vulpe amatoare de struguri ma intreaba ce facem. "Nu ne rămâne decât să rămânem nefericiti când nu putem să accesăm acest mod de viață" - zic eu.

    RăspundețiȘtergere
  20. foarte putini sunt de acord cu asfel de idei eu unul am crezut ca sunt printre putini care cred ca o nunta se poate face simplu

    RăspundețiȘtergere
  21. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  22. Mi-am adus aminte de nunta mea, cum tot ce am incercat sa fac, a fost sa depasesc conventiile sociale, sa ma bucur si sa fiu fericita, sa o transform din cea mai organizata zi din viata mea in cea mai fericita zi din viata mea. Acum daca ar fi sa o iau de la capat, cred ca m-as casatorii undeva in creierul muntilor, si cununia sa o oficieze un om cu adevarat al lui D-zeu si nu unul care numara banii dupa altar. Am fost fericita in ziua nunti? Da, pt ca am avut prietenii aproape, pt ca ne uitam indragostiti unul in ochii celuilalt, pt ca toate visele, sperantele, promisiunile erau inca acolo...

    RăspundețiȘtergere
  23. Fix asta ii spuneam prietenului meu acum cateva zile..:)). Great minds think alike. Ok casatoria e in regula, dar nunta mi se parea cea mai penibila chestie ever!!!! Ai dreptate!!

    RăspundețiȘtergere
  24. Mi se pare ca nunta a devenit mai mult o afacere...lumea este mai preocupata de banii care ii scoate de pe urma acesteia decat de adevarata semnificatie a unei nunti.Nu sunt de acord cu nuntile mari...cu multi invitati cu care ,poate vorbesti doar o data pe an sau nici atat...Asa mi.ar placea si mie o nunta eu, el si niste prieteni...nu e nevoie de nimic mai mult daca exista dragoste

    RăspundețiȘtergere
  25. Buna seara! Tin sa va deranjez pentru cateva momente venind cu rugamintea la d-voastra de a ne promova magazinul online deschis in scop caritabil, singurul de acest gen din Romania cu produse pentru copii si bebelasi http://www.salveazaoinima.ro/ Cum doriti d-voastra in blogroll sau logo cu trimitere ca tre magazin, iar noi la randul nostru va punem logo pe magazin pe pagina sustinatori si pe pagina http://salveazaoinima.wordpress.com/ Va multumim anticipat! Va rugam sa ne lasati un raspuns pe adresa de e-mail: salveazaoinima@gmail.com

    RăspundețiȘtergere
  26. Tudor,"omul nostru" este din Panama, nu din Havana.In orice caz,fiecare face cum simte. Si daca nu simte,sa nu faca.

    RăspundețiȘtergere
  27. Nunțile, în accepțiunea românească, reprezintă mercantilismul dus la extrem. Nu cunosc pe nimeni care să-și fi organizat o nuntă mică, cu maxim douăzeci de persoane fără de veri idioți, mătuși știrbe și cunoștințe cu nasul fin. Toată tevatura în jurul nunții vine de la conceptul că trebuie să primești cadou și pentru acel cadou, ce vine de cele mai multe ori sub formă de cash, trebuie să te întrebuințezi. Dacă s-ar porni din start de la ideea că nu trebuie să primești decât felicitări și nu trebuie să dai decât ceva ce nu te îngroapă-n datorii, ar fi mult mai puțin stresant pentru toată lumea.

    RăspundețiȘtergere
  28. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  29. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  30. foarte tare!!!!!!
    felicitari si multumim frumos tudor chirila!

    RăspundețiȘtergere
  31. Draga Tudor,

    In data de 18 septembrie, cu o zi inainte de a scrie tu acest articol , am scrsi ca doar o minune ma poate salva. In intervalul d etrei saptamani, minunea s-a produs si este in stransa legatura cu o ...dubla nunta.

    Nunta la care mirii nu au fost nevoiti sa miste decat degetele pentru verighete. Restul a fost facut de prietenii nasilor. iti vine sa crezi?

    Astazi am intrat pe net sa caut cateva melodii pentru o viitoare petrecere pentru miri. caut o adresa de contact a lui Dan Bitmann.

    Te rog, ajuta-ma sa ajunga adresa blogului nostru la el si tu daca vrei, daruieste-ne: o melodie pentru mirii nostri.

    Fiind din aceeasi generatie cu tine, sunt convinsa ca vor aprecia acest dar.

    Dumnezeu sa iti inmulteasca toate darurile!

    RăspundețiȘtergere
  32. Am uitat sa iti spun despre ce blog este vorba

    http://salataprieteniei.blogspot.ro/

    RăspundețiȘtergere
  33. Drumul care..desparte

    Ca orice student venit in Bucuresti(am supravieuit cu bine primei luni !!) ma mai duc si acasa.Nimic nu se compara cu mancarea de acasa.Si am si bucatarie(wow !!).In fine nu despre asta vreau sa vorbesc.Vreau sa vorbesc despre spargatorii de drumuri.Da,spargatori de drumuri.
    Ii stim cu totii.Oamenii aia care se pun in dreapta sau in stanga ta si nu fac altceva decat sa te fixeze.Adica ba,cat de interesante sunt trasaturile fetei mele dupa o noapte nedormita ?Sunt mai misto decat Iphone-ul care te bate la capitolul inteligenta ?
    Deci,veneam din Bucuresti spre casa.Eram cu o carte buna,buna in mana-mai exact aia a lu’ Chirila-« Exercitii de echilibru ».Cantaciosul nu prea mi-a fost niciodata pe plac.Insa ceva m-a atras la carte.Probabil titlu.Si am zis : « Ba,sa o citesc si eu si poate imi schimb parerea ».Si uite-asa omul Tudor mi-a intrat pe sub piele.Inainte de a-i citi cartea mi se parea un hedonist,un cum sa zic arogant,un trist.Dar acum sunt « addicted».Si cum citeam eu despre « Baietelul-iubire « sau « Femeile au nevoie de tandrete,iubire si… » se aseaza un nene cu prietenul sau in dreapta mea.Nu le-am dat atentie.Incep sa citesc.Ba,se holbau la mine.Puteam sa vad cu coltul ochiului ca isi faceau semne intelese care insemnau : « Uite-o si pe aia care citeste,ce ciudata. »Deja sunt ma simteam incoltita.Ma simteam incoltita de mitocanie si de analfabetism.Faptu ‘ ca citeam reprezenta pentru ei o chestie ciudata, poate chiar injositoare.Ma doare sa recunosc dar tinerii care citesc au devenit o rara-avis.
    Am incercat sa nu ii bag in seama, insa gesturile pline cu subinteles deveneau agasante si nervii mei isi aratau coltii.Incep sa ma foiesc si ii fixez pe amandoi.in acel momentan se prefaceau ca priveau atent geamul.
    Citind cartea,faceam tot felul de « grimase » pentru ca exista si un umor usor sau adevaruri dureroase pe care trebuie sa le accepti zambind.Probabil ca asta facea din mine o persoana interesanta.
    Citind in masina,avion,tren timpu’ trece mai usor.Si dupa ce citesti si ridici privirea spre fereastra te simti ca intr-un film si-ti vin tot felul de idei.Mie asa mi se intampla.
    Drumul este o insiruire continua de fapte,gesturi,amintiri care iti apar succint in minte chiar daca nu se leaga :primul sarut,cantecul preferat,atunci cand ai stat toata noaptea treaz la seriale,prima deceptie,etc.Si ai impresia ca dispar o data ce rotile calca soseaua.Dar nu.Amintirile frumoase raman in camera secretelor a sufletului tau.
    Si uite asa,uitandu-ma pe geam imi alergau amintirile,cand aud un ras deranjant.D’ala de prost gust.Vecinii mei se uitau la mine si radeau.Ii fixez si i-am potolit.
    Dar mi-au spart amintirile care curgeau si care imi erau balsam pentru suflet.Mi-au spart sperantele ca poate se vor trezi la realitate si setea de stiinta le va arde gatul,si ii va face sa devoreze orice carte.Insa mi-am dat seama ca nu.Ca vor ramane doar la « almanahe » ,la spart seminte, la barfit vecinu’ de la 3.
    Ba,acum il parafrazez pe Tudor.Luati si cititi.Orice.Ganditi-va ca mintea voastra e o casa si cu fiecare carte citita fundatia e rezistenta.

    RăspundețiȘtergere
  34. de mult nu mai este citita o carte ... totul se realizeaza pe net !

    RăspundețiȘtergere
  35. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  36. M-am căsătorit și pot să confirm că cel mai bun mod de a-ti rata nunta este sa participi la ea. La fel și cu pozele de dinainte de nuntă, instantanee regregizate. D-aia am înrămat pe pereți doar poze din vacanță, poze făcute în momentele cu adevărat fericite și clipe surprinse pe bune, fără indicații regizorale din partea fotografilor. Dacă nuar fi insistat al meu soț, nunta aș fi făcut -o doar cu familia și foarte puțini prieteni.

    RăspundețiȘtergere
  37. M-am căsătorit și pot să confirm că cel mai bun mod de a-ti rata nunta este sa participi la ea. La fel și cu pozele de dinainte de nuntă, instantanee regregizate. D-aia am înrămat pe pereți doar poze din vacanță, poze făcute în momentele cu adevărat fericite și clipe surprinse pe bune, fără indicații regizorale din partea fotografilor. Dacă nuar fi insistat al meu soț, nunta aș fi făcut -o doar cu familia și foarte puțini prieteni.

    RăspundețiȘtergere
  38. O mărturie uimitoare despre un jucător care mi-a adus soțul înapoi la mine. Numele meu este May Lookman, locuiesc în Marea Britanie și sunt fericit căsătorit cu un soț minunat și grijuliu, cu doi copii. O mare problemă a apărut în familia mea acum șase luni, între mine și soțul meu. Atât de îngrozitor încât a dus cazul în instanță pentru divorț. a spus că nu a mai vrut să rămână niciodată cu mine și că nu mă mai iubește. Așa că a plecat de acasă și i-a determinat pe mine și pe copiii mei să suferim dureri severe. Am încercat tot posibilul să-l recuperez după multe cerșetori, dar fără rezultat. și a confirmat că și-a luat decizia și nu a mai vrut să mă mai vadă. Așadar, într-o seară, când mă întorceam de la serviciu, am întâlnit un vechi prieten de-al meu care l-a întrebat pe soțul meu. Așa că i-am explicat totul, așa că mi-a spus că singurul mod în care aș putea să-l recuperez pe soțul meu era să vizitez un jucător de vrăji, pentru că a funcționat și pentru el. Așa că nu am crezut niciodată în vraja, dar nu am avut de ales decât să-i urmez sfatul. Apoi mi-a dat adresa de e-mail a jucătorului de vrăji pe care l-a vizitat. {ogunomospellcaster@gmail.com}. Așadar, în dimineața următoare, am trimis un e-mail la adresa pe care mi-a dat-o, iar vrăjitorul m-a asigurat că îl voi recupera pe soțul meu a doua zi. Ce afirmație uimitoare !! Nu am crezut niciodată, așa că a vorbit cu mine și mi-a spus tot ce trebuie să fac. Apoi a doua zi dimineață, atât de surprinzător, soțul meu, care nu mă sunase în ultimele șase luni, mi-a sunat să-mi anunțe că se întoarce. Așa că s-a întors în aceeași zi, cu multă dragoste și bucurie, și și-a cerut scuze pentru greșeala și durerea pe care mi le-a provocat mie și copiilor mei. Apoi, din acea zi, relația noastră a fost acum mai puternică decât în ​​trecut, cu ajutorul unui jucător de vrăji. Prin urmare, vă voi sfătui să-l vizitați cu amabilitate pe marele Dr. Ogun Omo dacă vă aflați într-o astfel de stare sau dacă aveți vreo problemă legată de „readucerea fostului dvs. înapoi. Deci, mulțumesc dr. Ogun Omo pentru că mi-a adus soțul înapoi și am adus din nou bucurie familiei mele. {ogunomospellcaster@gmail.com}
    De asemenea, vindecă și readuce EX înapoi,
    1 leac pe bază de plante HIV / ADIS.
    2 Tratamentul cancerului pe bază de plante.
    3 Curățarea rupturii articulației.
    4 herpes vindecă ierburi.
    5 feluri de orez jeleu.
    6 HPV leac de plante medicinale.
    7 Vindecarea diabetului.
    8 recuperează-ți fostul.
    9 Vraja sarcinii.
    10 cura HTP.
    11 Vindecarea aerului hepatitic.
    12 Covid 19 coronia vires cure.
    13) Tratamentul astmului.

    RăspundețiȘtergere
  39. Soțul meu m-a lăsat cu doi copii, m-am simțit groaznic și aproape m-am sinucis pentru că ne-a lăsat fără nimic. Am fost emoționat în tot acest timp pentru că copiii m-au tot întrebat unde este tata. Mulțumesc Dr. DAWN, pe care l-am cunoscut pe facebook care mi-a adus soțul acasă și a restabilit pacea între noi. Într-o zi fidelă în timp ce navigam pe internet am dat peste câteva mărturii despre Dr. DAWN și am simțit imediat nevoia să-i cer ajutor și acum mă bucur că mi-a ieșit totul până la urmă. Soțul meu este acasă acum cu copiii mei și nu a mai fost niciodată atât de multă dragoste și bucurie în casa mea până acum. Dacă aveți probleme similare,

    *Daca vrei sa ramai insarcinata.

    *Dacă vrei să restabilești pacea și fericirea în căsnicia sau relația ta.

    *Dacă vrei să vindeci orice fel de boală.

    *Dacă vrei să oprești ghinionul sau ai nevoie de ritual pentru a prospera.
    Contactați Dr. DAWN, cu siguranță vă va ajuta,
    E-mail: dawnacuna314@gmail.com

    WhatsApp: +2349046229159

    RăspundețiȘtergere
  40. Căsnicia mea era aproape la sfârșit când am văzut un comentariu despre un bărbat pe nume Dr DAWN care îi ajută pe oameni să-și recapete soțul și l-am contactat, din fericire, pentru mine, a făcut vrăji după 24 de ore, iubitul meu s-a întors la mine de atunci, căsnicia mea s-a întors. a fost stabil, mulțumesc pentru tot ceea ce a făcut pentru mine, vă asigur că luați legătura cu el,
    este priceput cu următoarele vrăji:
    * vrăji de dragoste
    * vrăji de căsătorie
    * magia banilor
    * vraja norocului
    * Vrăji de atracție sexuală
    * SIDA Cure Magic
    * Casino Cave
    * Peșterile blestemate au fost eliminate
    * Vraja de protecție
    * Magic Loterie
    * Vrăji norocoase
    * Vraja de fertilitate
    * Inel de telekineză 💍
    WhatsApp: +2349046229159

    E-mail: dawnacuna314@gmail.com

    RăspundețiȘtergere