[ascunde postari]
arhiva

rss | facebook | twitter | vama | contact

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Contemplare

Imi privesc copilaria pe fereastra.
Desi nu sunt diferente de temperatura, geamul se abureste.

24 de comentarii:

  1. De ce rascolim amintirile?



    ...Si observ ca astazi Tudor are o grozava pofta de a posta din ora in ora... keep going, e abia miezul noptii!

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca citesti literar-filosofic ,textul este o metafora frumoasa, o transcendere in copilaria de neuitat, o meditatie care iti umple sufletul de neamplinit...

    Daca citesti logic, apropo de temperatura, eu cred ca este diferenta de temperatura (desi nu are nici o importanta), in incapere nu pot fi 37 grade, temperatura corpului, asa e Tudor?

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte fain.. Nu pot decât să mă bucur de imagine. E chiar frumoasă.

    RăspundețiȘtergere
  4. de vina or fi lacrimile inimii, cine stie..

    RăspundețiȘtergere
  5. Copilaria e subiectul meu preferat. Lutte!

    RăspundețiȘtergere
  6. Mereu va fi aburit geamul ala, copilaria nu mai putem sa o contemplam cu aceeasi ochi de copil nevinovat. In interiorul nostru sunt diferente de temperatura. cand eram copii temperatura corpului era mare , ardeam de dorinte, bucuria ne stralucea in ochi.O data cu trecerea anilor, fiecare lovitura data de viata ne face mai reci; nu mai traim totul la aceeasi intensitate, nu mai stim sa ne bucuram la fel.Sufletul nostru ingheata dar noi nu-i auzim strigatele de frig...
    Uneori cand realizam ca e ceva in neregula , incercam sa privim inapoi prin geamul ala. Eu sper ca asta e un prim pas spre regasirea copilului din mine...
    Frumoasa analogia, as putea sa aberez ore in intregi pe tema asta...

    RăspundețiȘtergere
  7. Aburul numit uitare nu produce numai opacitate, dar şi protecţie împotriva demonilor pe care îi ştiam vedea în copilărie.

    Eu, cel dincolo de geam,
    N-am reuşit să strâng ce am,
    Doar răsuflarea mi-e chimie
    La visul din copilărie.

    RăspundețiȘtergere
  8. Aburirea reprezinta emotia.E ca atunci cand te urci in autobuz si ti se aburesc ochelarii de emotie, ca o sa fi comparat cu un sac de cartofi si toata lumea o sa se impinga in tine...

    RăspundețiȘtergere
  9. Parafrazând refrenul lui Chilian "Termopane, termopane.."

    De abur nu mai vreţi pe geam,
    Fraţilor luaţi-vă termopan.

    A venit şi ziua-n care,
    Priveşti în oglinzile retrovizoare,
    Şi-ţi vezi fericita copilărie.
    Dar aburii să şti-s de la... ăăă suc.
    Asta e, mai puţin suc.

    RăspundețiȘtergere
  10. Se abureste pentru ca nu mai vedem copilaria asa clar..poate am uitat`o si am vrea s`o regasim,dar nu ne`o mai da nimeni..

    RăspundețiȘtergere
  11. se abureste poate pentru ca stai prea aproape de geam. daca ti-ai tine rasuflarea, s-ar dezaburi?

    RăspundețiȘtergere
  12. Stai aproape de geam, cu nasul lipit... Pulsul s-a marit si rasuflarea a devenit mai calda cu gandul anii puritatii...

    RăspundețiȘtergere
  13. daca pivesti Zen poti deveni una cu ceea ce privesti..:)

    RăspundețiȘtergere
  14. Atat de trist pentru ca timpul nu iarta pe nimeni.

    RăspundețiȘtergere
  15. Eu cateodata si prezentul il vad in ceatza. Nu stiu cum se face:)))))

    RăspundețiȘtergere
  16. Micile picaturi de apa de pe suprafata ferestrei le inteleg ca o pulverizare fina experientelor care te-au maturizat insa au fragmentat monolitul puritatii.

    RăspundețiȘtergere
  17. faină asta. n-am înţeles-o, dar mi-a plăcut :).

    RăspundețiȘtergere
  18. Sa nu o mai strigi niciodata.
    S-ar putea sa te vrea la joaca.

    RăspundețiȘtergere
  19. totodata, cu timpul, peretii camerei din care iti privesti copilaria pe geam fac igrasie....

    ps: completeaza si postul asta:

    http://lucrurisimplee.wordpress.com/2010/01/17/de-ce-prostia-femeilor-nu-are-limite/

    RăspundețiȘtergere