[ascunde postari]
arhiva

rss | facebook | twitter | vama | contact

miercuri, 23 martie 2011

Nimic important

N-am avut de ce sa mai scriu. S-au intamplat multe lucruri in ultimele zile care meritau cateva articole pe blog, dar nu mi-a venit sa scriu si pace. Sincer, nici acum nu prea-mi vine sa scriu nimic. Cuvintele nu se leaga, ideile nici atat. Sunt patruns din ce in ce mai tare de sentimentul ca orice publici pe internet aluneca intr-un soi de derizoriu zgomotos. Mereu e cate unul care stie "cum sta treaba" si ar face lucrurile mai bine dac-ar fi in locul tau. Ma rog, nici asta nu merita vreun comentariu. Cred ca am nevoie de o pauza de la blog. Exercitiile de sinceritate maxima nu se pot practica pe internet. N-am niciun chef sa-mi rastalmaceasca sentimentele niste porecle care nu inseamna nimic. Cateodata ai nevoie de oameni cu rabdare in jurul tau. Rabdarea de a asculta. Din pacate nici prietenii mei buni nu mai au rabdare. Se asigura ca sunt bine si trec la subiectul urmator. Probabil ca e boala zilelor noastre. Aceea de a descarca mai mult decat am putea sa incarcam.
Sesizez in jurul meu o pofta nebuna a oamenilor de a vorbi despre ei insisi. De parca trebuie sa expui public orice fel de realizare. In orice domeniu. Facebook nu ajunge. Pe diferite subiecte de discutie se gasesc tot soiul de specialisti competenti a caror experienta personala are rol de expertiza. La naiba. N-am chef de oameni care-mi smulg vorba din gura pentru ca intuiesc ei ce am de gand sa spun, ba mai mult, au si o rezolvare a discutiei sau o solutie. Te lasa cu gura cascata si renunti. Candva, am fost si eu asa. Preluam controlul. Eram detestabil. Acum aleg sa tac mai mult. Si stiu ca tacerea asta va produce o schimbare in mine.

Poate ca n-ar trebui sa mai scriu. Voi aveti nevoie de un imbold. Nu sunt omul vostru astazi. Mi-am pierdut incurajarile prin trafic. Primavara nu reuseste sa imblanzeasca orasul asta in care fiecare trage pentru el. Pana si intr-o discutie.
Un culoar, o viata, o moarte. Propozitiile ies greu. Se scurg ca o lava groasa care se intareste. Nu mai stiu care a fost ultimul lucru frumos pe care l-am auzit. In general lumea se exprima in poze. Click si pac. Te-ai exprimat. Vorbim urat altminteri. Nu ne alegem cuvintele. Avem poze.
Un prieten are o fetita in clasea a sasea. Colegii ei o saluta tandru pe ea si pe alte fete din clasa: - Ce faci curvo? Se hahaie si pleaca.
Peste zece ani aceeasi copii vor deveni puberi si nu vor intelege de ce nu pot face sex cu orice femeie daca i-au oferit bani. E clar, nu sunt omul vostru astazi.

30 de comentarii:

  1. Tudor, daca poreclele comenteaza, e problema lor, nu a ta, si nu ar trebui sa ii iei in seama, tu ceea ce faci, faci bine :)

    Eu m-am intors de curand dupa o sedere lunga peste hotare, si chiar daca aici pare totul gri, aici cel putin oamenii mai sunt vii, nu sunt complet roboti.

    Poate cei care smulg vorba din gura nu o fac din rautate, ci din disperare, din singuratate, se auto baga in seama pentru ca eforturile nu le sunt recunoscute de nimeni. Nu inseamna ca e bine ce fac, dar mai mult nu pot, este un fel de mecanism de auto aparare, nu-i iubeste nimeni, se iubesc singuri.

    Chiar daca suna infricosator, un mitocan sau un dezinteresat viu este mai valoros decat un robot, asa ca mai exista speranta.

    Toate cele bune,

    Andrei

    RăspundețiȘtergere
  2. Ca să nu generalizez (pentru că nu sunt în măsură să fac asta),EU am nevoie,câteodată,să fiu ascultată şi atât.Sunt momente când nu am nevoie de sfaturi,cu atât mai puţin de un schimb de experienţe.Vreau să mă asculte un prieten,doi,trei (apropiaţi) şi să tacă!Asta nu ar mai fi o discuţie,nu ? Un monolog.DA!Asta îmi face bine uneori.Şi,totodată,mă întreb de ce nu aş putea face acest lucru singură ? Pentru că,totuşi,am nevoie de o privire caldă,de o prezenţa care să empatizeze cu trăirea mea.
    Trecem prin diverse perioade care sunt precum valurile,ori "ce e val ca valul trece...".

    Îţi doresc o zi splendidă,
    Ramona

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu trebuie bagati in seama cei care critica intr-un mod aiurea pentru ca parerea lor nu are valoare...in schimb poti baga in seama miile de oameni care citesc acest blog zi de zi, verifica din ora in ora sa vada daca ai scris ceva... gandeste-te la ei http://www.youtube.com/watch?v=Q7vwatugRjc si nu-i uita niciodata!!! Cei carora le dau lacrimile in concerte si care-si pierd vocea alaturi de tine...

    RăspundețiȘtergere
  4. Tudor, avem nevoie de gandurile tale, avem nevoie de tine...de muzica ta...Sunt foarte multi oameni de calitate printre cei care iti citesc blogul... sunt multi, foarte multi...Si nu ma refer la cei care posteaza mesaje de 2 bani...
    Eu si prietenii mei te asteptam aici.
    Speram sincer sa vii.

    RăspundețiȘtergere
  5. In ceea ce priveste scrisul,comentariile pe net de ceva vreme la fel simt si eu ; am observat ca oamenii care nu se asculta pe ei insisi cauta asta in exterior..de asta vorbesc mult. De fapt multi oameni cauta in exterior ce nu isi ofera mai intai ei insisi. reflexia asta din jur e infioratoare..

    RăspundețiȘtergere
  6. Fix aceeaşi stare o am şi eu !
    Same here !
    Fuck off ~ !

    RăspundețiȘtergere
  7. Fie poti scoate comentariile, fie poti face blogul privat. Cred ca e pacat totusi sa ii lasi singuri pe unii. Chiar cred ca insight-urile tale ajuta pe unii, poate si pe mine.
    Ai spus odata ceva foarte frumos, despre copilul pe care l-ai vizitat si nu a fost mare lucru pentru tine, dar mare lucru pentru ea.
    Poate ca e asa, poate ca nu.

    RăspundețiȘtergere
  8. Tudor, daca simti ca ai nevoie de o pauza, ia-o. Sa scrii pe blog, sa fii sincer, sa oferi o particica din sufletul tau, din entuziasm, din indignare, din tristete, melancolie si toate celelalte stari prin care trecem zilnic necesita timp si energie. Iar scrisul trebuie sa fie o placere, nu sa devina o corvoada. Tu esti unul dintre cei mai sinceri si apropiati de public artisti. Noi te iubim si te apreciem si ramanem tot aici. Si tocmai pentru asta sunt convinsa ca nici tu nu ai putea sa stai prea mult timp de(o)parte :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Tudor, nu te cunosc personal, dar te citesc de vreme buna. Citesc doar bloguri care emana viata, sinceritate, ale caror autori nu au teama in a se descrie, in a-si recunoastere simtirile, in a expune opinii bazate pe o cultura, inteligenta, si experienta proprie de viata. Bloguri care fac referire la lucruri importante in evolutia tinerilor, dar si adultilor, bloguri cu esenta, calitate. Al tau este unul dintre putinele pe care le-am gasit. In zilele de astazi, daca nu intri in jocul lor de-a care este cel mai puternic, grozav, destept si infailibil, esti catalogat ca putin sarit de pe fix. Si eu, la un moment dar, am avut aceleasi sentimente ca tine astazi. Scriam, pe blogul meu, despre ce simt. Recunosteam cand eram praf si pulbere, sau cand ma bucuram, copilareste, ca o buburuza s-a asezat, fix intamplator, pe maneca mea. Si se uitau oamenii chioras la mine cand exprimam aceste lucruri si in viata reala. Deci nu vreau sa stiu ce concluzii au tras citindu-le. Asta am realizat, cand un asa numit psiholog, a catalogat ca "scrisul atat de sincer, virulent prin lipsa de teama si expunere totala, este de fapt semnul unei traume sau al unei nevoi neimplinite". Asa ca stiu ce inseamna sa fii catalogat, si judecat, si ca exista unul mai destept ca tine, care stie el tot si despre tot.
    Dar exista un timp pentru fiecare vreme. Traieste vremea asta cand simti nevoia sa taci, si sa te pastrezi in tine. Este, probabil, semnul ca ai nevoie sa iti reincarci bateriile. Pt ca tu dai, Tudor, dai tuturor celor ce te citesc cate putin din tine. Si e epuizant. Dar pt asta ai atatia cititori, pt asta esti apreciat, pt asta conteaza blogul tau mai mult decat milioanele de bloguri inodore, insipide. Si apreciez sincer, ca ti-ai asumat responsabilitatea de a impartasi din ce cunosti, traiesti spre educarea unui popor, in mare parte prada mediocrului. Putini ca tine. Si multumim pt asta.
    Te citesc de mult, dar nu las commenturi. Poate ca nu sunt atat de inspirata mereu, sau poate ca si tacerea mea e un raspuns care ajunge la tine. Cumva. Astazi sper sa ajunga direct, asumat, scris cu sentimentul de "imi pasa de omul asta".
    O sa vina vremea cand vei reincepe sa scrii. Este in sangele tau sa oferi, probabil. Nu stiu.
    Dar orice ai face, valoarea pe care ne-ai adus-o si dat-o este greu de gasit, gratis, oriunde.
    Si multumim.

    Ramona

    RăspundețiȘtergere
  10. Tudor, desi nu te cunosc, decat ca artist si de pe blog, imi permit sa-ti spun Tudor, pentru ca mi-esti ca un prieten. Si te inteleg, chiar simt si inteleg ce ai scris. Cred ca uneori, noi, cei care-ti citim blogul, care-ti ascultam muzica si care-ti vedem piesele de teatru, ar trebui sa-ti scriem, sa-ti dam inapoi, ceea ce tu ne oferi ca om, ca suflet, ca artist. Nimic nu e in zadar. Stiu, sunt momente de deznadejde... lasa-le sa fie si treaca mai departe. Te imbratisez cu drag.

    RăspundețiȘtergere
  11. Uff, recunosc, n-am mai citit nimic, n-am mai auzit nimic, pana mai zilele astea, cand am intrat pe net sa vad ce mai canti???!!! Cat de in urma am ramas, eu care stiam fiecare vers!!! (Sa fie din cauza ca am alte preocupari acum: bebelasul meu frumos? )Am dat de blogul asta, mi s-a parut ca te cunosc de-o viata! Nu ma gandeam ca si tu te poti lasa coplesit de "altii", nu ca n-ai fi om ca noi toti , insa mi s-a parut ca poti tria sau macar "ii poti intelege" pana a ajunge la sufletul tau, cu rautatile lor! :( . Mai greu e atunci cand cei f apropiati tie "nu mai au timp" sa inteleaga! Sau egoismul nu le permite. Stii ce mi-a spus sotul meu cand am plecat la un concert de-al tau? Sa ma uit in buletin! :)). Dar cum puteam rata eu un eveniment care se petrecea o data la 4 ani? Nu a inteles entuziasmul meu si nici nu s-a chinuit....desi ma iubeste! Asa ca ce pretentie sa ai la altii? Bat campii!
    Ideea e ca mi-as dori sa mai gasesc pe blogul tau, daca tot te-am "regasit", gandurile tale, daca simti sa le scrii, dar niciodata, sa nu dai vina pe altii! Fiecare cu ale lui duhuri sfinte!

    RăspundețiȘtergere
  12. Vorba lui Cabral, iti dam o pauza astazi si atat.
    Tudor, vreau sa te rog sa nu iei pauza despre care vorbesti pentru ca ar fi un pentru noi, cei care te ascultam cu placere.
    Am 15 ani si datorita tie prin intermediul blogului tau am ajuns sa inteleg mai bine lucrurile care se intampla in jurul meu, in societatea de astazi si ma motiveaza sa lupt si eu impotriva non-valorilor faptul ca vad ca mai este cineva pe lumea asta care are curajul sa spuna cand societatea o ia gresit. Nu am comentat prea mult pe blogul tau, si probabil nici pe viitor nu o voi face, dar tin sa iti multumesc prin aceasta postare pentru ceea ce faci cu acest blog si nu numai. Iti multumesc, Tudor si te apreciez foarte mult ca om. Intr-o lume de modele ipocrite si false, tu esti pentru mine un model adevarat.
    Tine-o tot asa. Sa auzim de bine.

    RăspundețiȘtergere
  13. Ai spus un mare lucru, mereu e unul care stie mai bine. Stie el..cum sta treaba. Intotdeauna se va gasi unul care sa o faca pe desteptul, sa comenteze ironic o afirmatie, sau sa manance cacat referitor la ceva. Asa sunt. Asa sunt ei, ieftini. Poti sa faci ce vrei, nu o sa ii schimbi. Pe ei nu, insa daca continui sa vorbesti si sa te exprimi, acei cativa care mai exista cu bun simt, vor stii ca nu sunt singuri.
    Multi dintre cei care aveau candva rabdare, probabil s-au saturat acum. Sunt scarbiti, sau pur si simplu nu mai au chef. Sfatul meu e sa scrii cand ai chef. Nu ai chef azi, nu scrie. Sau intra si spune, bre, azi nu am chef sa scriu. Dar altii vor cunoaste faptul ca inca esti, ca inca existi. Iar pe urma cand iti vine cheful sau ai un subiect in minte, il abordezi. Fa dupa bunul tau plac, pentru ca ai dreptul asta, dar nu te opri de tot din scris, unii inca au nevoie sa stie ca existi.
    Cat despre puberi, asta cunosc. Fac ceea ce stiu. Mai grav e ca si acele fete, tot asta au vazut. Si atunci accepta. Unora le place jegul.

    Peste

    saevadam.blogspot.com

    RăspundețiȘtergere
  14. Va rog mult ajutati-l pe Andi! Imi este prieten de ani de zile, un om extraordinar, insa, de curand, a fost lovit de o boala cumplita - cancer! Cuvintele celui mai apropiat om din viata sa, sora lui, pe care le gasiti mai jos, sunt un strigat de ajutor catre noi toti! Orice gest conteaza! Dati mai departe va rog mult! http://www.facebook.com/notes/ioana-kirsten/sa-fim-oameni/197784583589572 Pentru cei care nu au Facebook, donatiile se fac la CONT LEI: RO72BRDE300SV19654493000
    CONT EURO: RO89BRDE300SV81627453000

    Esti un fost coleg de-al meu care sufera foarte mult acum. Aveti incredere, nu este nici spam nici pacaleala. Si daca dati mai departe pe Facebook, mess sau alte surse este un ajutor binevenit.

    http://www.realitatea.net/asesoft-si-blue-generation--alaturi-de-andi_817512.html
    http://www.ziarulprahova.ro/stiri/sport/88281/asesoft-si-blue-generation-alaturi-de-andi
    http://www.iploiesti.ro/concert-caritabil-la-irish-pub-ploiesti-andrei-teodoroiu

    RăspundețiȘtergere
  15. Va rog mult ajutati-l pe Andi! Imi este prieten de ani de zile, un om extraordinar, insa, de curand, a fost lovit de o boala cumplita - cancer! Cuvintele celui mai apropiat om din viata sa, sora lui, pe care le gasiti mai jos, sunt un strigat de ajutor catre noi toti! Orice gest conteaza! Dati mai departe va rog mult! http://www.facebook.com/notes/ioana-kirsten/sa-fim-oameni/197784583589572 Pentru cei care nu au Facebook, donatiile se fac la CONT LEI: RO72BRDE300SV19654493000
    CONT EURO: RO89BRDE300SV81627453000

    Esti un fost coleg de-al meu care sufera foarte mult acum. Aveti incredere, nu este nici spam nici pacaleala. Si daca dati mai departe pe Facebook, mess sau alte surse este un ajutor binevenit.

    http://www.realitatea.net/asesoft-si-blue-generation--alaturi-de-andi_817512.html
    http://www.ziarulprahova.ro/stiri/sport/88281/asesoft-si-blue-generation-alaturi-de-andi
    http://www.iploiesti.ro/concert-caritabil-la-irish-pub-ploiesti-andrei-teodoroiu

    RăspundețiȘtergere
  16. Este decizia ta, fa ce simti, insa trebuie sa stii ca noua ne este greu fara tine. Poate astenia de primavara este de vina. In privinta asta, terapia prin zambete te va "face bine". Cu asta ma ocup, promovez zambetele zi de zi, in limita timpului si inspiratiei...zambetul este prietenul meu cel mai bun!:)
    Un weekend minunat si plin de zambete iti doresc!
    http://hanne-cumparzambete.blogspot.com/2011/03/zambetele-combat-astenia.html

    RăspundețiȘtergere
  17. Omul nostru esti si vei fi mereu!!

    RăspundețiȘtergere
  18. Nu ma pot abtine....erai mai vorbaret cand erai singur. :)

    RăspundețiȘtergere
  19. Cu totii uneori ar trebui sa tacem mai mult. Si eu am decis ca macar o zi pe saptamana sa tac complet, sa uit ca exista cuvinte. Insa eu cred ca nu putem ajunge sa fim buni pana nu suntem rai, cum nu cunoastem lumina pana nu cunoastem intunericul. Totul este dual. Tot ce facem , facem prin comparatie.Uneori atunci cand ne oprim din a face ceva si doar sa existam, facem mai mult decat credem. Iar atunci cand nu facem sau spunem nimic important se intampla lucurile importante pentru noi si evolutia noastra.

    RăspundețiȘtergere
  20. asa este. in unele dimineti, camasa are prea multi nasturi! uneori, tacerea este mai placuta decat cea mai spumoasa conversatie, alteori este mai dureroasa decat cea mai proasta veste posibila.

    RăspundețiȘtergere
  21. Îţi mulţumesc. M-ai făcut să-mi amintesc că şi eu am comis-o recent: am luat vorba din gura altora, atoateştiutoare. Pot schimb un pic treaba asta pe viitor.

    Altfel, trăiesc perfect fără Facebook, nu l-am folosit niciodată şi utilizez rar televizorul. E modul meu de-a spune, şi altfel, că prefer omul decât poza. La rândul meu, mă revolta excesul vizual, înşelător, alienant.

    Pentru limbajul din şcoli...? Trebuie să,,mulţumim'' televiziunilor, poate.

    RăspundețiȘtergere
  22. ...ascult ce zici..:)in tacerea ta

    RăspundețiȘtergere
  23. tudor...vreau numai sa-ti zic ....ca vreau id-ul tau de facebook!!! de ce? pai ca sa-ti vad pozele, normal:)

    RăspundețiȘtergere
  24. ba,sa vorbeasca oamenii si gandurile lor sa vorbeasca, sa se vada ca intr-o oglinda.de ce m-ar deranja un om care vorbeste?este un fapt natural.

    RăspundețiȘtergere
  25. Nu-i mare lucru de ințeles din postul tau, te cam învârți in jurul cozii, sincer, am sa ma rezum doar la muzica ta.

    RăspundețiȘtergere
  26. Ei Domnule, uite ce-ai facut:))
    Pana la urma asa e viata. Nu ai chef azi, poate vine maine.
    Lucrurile sunt cum sunt si asta este. Oamenii au tendinta sa-si spuna ofurile ca sa poata merge mai departe. Fiecare isi incarca bateriile cum pot, mai ales in Bucuresti. Cine stie, poate ai noroc si se gaseste un om care sa fie pe aceasi lungime de unda cu tine:) Sunt prea multi oameni pe lumea asta ca sa fii atat de nefericit:) Cat despre celelalte nici nu stiu ca sa zic. Imi pare rau pentru fetita prietenului tau. E tare greu sa auzi lucruri de genul.

    RăspundețiȘtergere