mara said...
a plecat prea "tanar" dintre noi, lasandu-ne un sfarsit care nu e aici; un cuvant; adio, deci pe curand; un vis de primavara. va multumesc Domnule Florian Pitis pt muzica care va ramane mereu in inima noastra, indiferent de unde ne vei canta.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!!
daniela said...
nu cred ca pot eu sa spun ceva despre activitatea acestui mare Om .ne pierdem valorile.....Ii multumesc chear si aici pt un singur lucru The Rolling Stons a vorbit cu atata dragoste despre ei de parca au trait in aceeasi casa .prin intermediul domnului Pittis am cunoscut muzica celor de la stons si m-am indragostit de ea. multumesc desi ..........
petre said...
Nu l-am cunoscut pe domnul Pitis personal, in schimb am un prieten care a lucrat cu dansul direct(la radio 3 net ).Eu stiu doar ca mi-a colorat copilaria.Minunatele clipe pe care le petreceam in fata televizorului ascultand-ul si fiind fascinat de ceea ce vedeam la Telenciclopedia.
Ma bucur doar ca a fost roman, ceea ce ma face si pe mine sa ma simt mandru ca sunt roman si respir acelasi aer cu astfel de oameni...
Domnului Pittis
RăspundețiȘtergereun gand pios si o amintire nesfarsita,
Si ce ploaie si ce vant….
Asa e afara asa e si in sufletul meu
Pentru mine Pasarea Colibri a insemnat mult, in fiecare toamna abia asteptam sa fie festivalul in parc,acum e deja traditie.
Eram multi copii, parinti fredonam cu totii si ascultam muzica buna
Caci spune-mi cine te-a mai purtat prin nori?
Si spune-mi cine te-a mai visat in culori?
Si stii tu cine de toate a uitat,
De cand cu tine, prin ploaie a umblat?
.Imi placea inca din anii ’96 ‘97 muzica rock pentru ca ascultam mult: mi-a leganat copilaria si mi-a intrat definitiv in suflet si minte.
Ma intrebam de ce rock de ce se cheama asa?
Poate daca pietrele ar putea vorbi ar spune de cata caldura au avut nevoie in lungul lor drum de nicaieri pana la noi si ne-ar face sa intelegem mai bine si chiar sa aflam secretul universului.
Tot parcul era in sarbatoare si lumea canta impreuna cu formatia si domnul Pittis ne vrajea, ne antrena, ne fascina, toti cantam, ne leganam si tineam aprinse luminite. Era fascinant, ma intrebam de unde atata vraja?
Acum sunt in stare sa-mi raspund.
O inima mare, o minte sclipitoare asa era cel care transmitea starea aceasta.
Multumesc domnule Pittis pentru ca mi-ati insuflat sensibilitatea, dragostea pentru poezie,pentru visare,
muzica, teatru, frumos in general si pentru generozitatea,discretia, demnitatea dumneavoastra pana in ultima clipa.
Dar de-am reusit o clipa
Sa va fac sa mai visati
Dati-mi toti cate-o aripa
Si sa fim pe lume frati
Dumnezeu sa va odihneasca sufletul curat, iar de acolo dintre ingeri care va asteapta sa ne fiti aproape cand ne va fi un mare dor si lacrimile ne vor potopi, cand necazuri ne vor dobori castelele si tristetea ne va inunda sau zborul ni se va frange.
Noi va vom striga fredonand ca intre prieteni cu un simplu salut din trei cuvinte
Sfarsitul nu-i aici…….
Cand oprit la o rascruce
Drumul nu sti sa-l prezici
Cand nu mai ai nici vise
Si nu sti cum sa te ridici
Cand s-aduna norii negri
Ploaia cade ca un brici
Mangaiere n-ai, nu vezi acum
Maini intinse de amici
Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu
Si cand cauti in zadar un om
Printr-atatea mii de venetici
Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu
Tine minte, sfarsitul nu-i aici
AIRIAD
Pentru mine Moţu nu a murit.
RăspundețiȘtergereDeşi ultimul concert a fost în Mediaş, oraşul natal, deşi parcă îmi e greu să conturez o Sighişoară medievală fără el, ceva din copilul care se îndrăgostea pe Ultima Scrisoare a lui Beniuc nu mă lasă să mă obişnuiesc.
Va rămâne acolo. În Sighişoara, la Radio3Net, la FolkYou şi în toate concertele de folk din ţara vom auzi fiecare fără să ştim de unde:
"Dacă v-a plăcut bufonul
Mai poftiţi şi-n altă seară!"
Poate am prea putini ani ca sa il pretuiesc pe Florian Pitis la adevarata sa valoare...Eu n-am crescut cu muzica lui in urechi...Eu tin minte doar cateva versuri din prea multe care exprima un spirit liber..."NU conteaza cat de lung am parul,important e cum si cat gandesc..."Ceea ce stiu e ca Florian Pitis,ramane aici cu noi,si cu cei mai mici,si cu cei care au crescut cu muzica sa,si cu cei care poate l-au criticat...El ramane aici,si stie ca e aici...si stie ca nu o sa plece de aici,niciodata,pentru ca noi toti care ne amintim de el...si suntem multi,nu-l lasam sa plece...lui ii e bine aici cu noi...
RăspundețiȘtergerenu sunt un fan Pittis. patruns de emotia parului lung si a costumului de blugi. poate imi plac doua sau trei melodii, dar asta nu este semnificativ... intrebarea mea retorica se leaga insa de alte zone...
RăspundețiȘtergerela inmormantare au aparut mii de reporteri de televiziune, radio si ziare, care au produs sute de reportaje scrise, televizate sau radiodifuzate despre adancimea spiritului si clarviziunea mintii, despre puritatea filozofiei celui care a fost Pittis.
partea aiurea este ca in ultimii zece ani, eu credeam ca a murit oricum - pentru ca nimeni nu mai trecea pe la el sa-l intrebe, asa, despre orice: "ia mai zi-ne, pulane, si noua, tu ce parere ai?"
cand a murit pitis, in drum spre munca... in metrou .. o femeie tocmai citea stirea. era trecuta de prima tinerete. era aproape de generatia lui. il stia... se vedea. dupa cateva randuri citite a inceput sa planga.
RăspundețiȘtergerecand a murit pitis a fost o zi normala de munca pentru mine.
seara..in metrou... un manelist asculta ultima manea aparuta pe ultimul telefon iesit pe piata.