Gheisa Urbana sau De ce ne culcam cu secretara?

Esti unul din oamenii zilelor noastre.Ai muncit mult, ai avut ceva noroc si ai o functie de conducere intr-o companie medie cu birou si secretara.Urmaresti fericirea ca ogarul iepurele.Trebuie sa fii fericit si basta.Ti s-a inoculat ideea ca asta nu se face decat urcand vertiginos pe scara intortocheata cu trepte roase a societatii.”Banii nu aduc fericirea” e un dicton pentru cei slabi in care tu nu mai crezi demult.Esti de acord ca trebuie sa muncesti ca sa ajungi in varful unui iceberg despre care nimeni nu ti-a spus ca se va topi la un moment dat. O sa afli mai tarziu, de unul singur.

Deocamdata muncesti mult, munca te preocupa, ai o sotie acasa pentru care nu prea iti faci timp cu exceptia weekendurilor cand mallurile sunt pline si pe tine, snob corporatist, asta te scoate din sarite.Dar sa-ti scoti nevasta in oras e aproape o datorie civica cu atat mai mult cu cat ea e mama copilului tau, e adevarat, nu stii daca o mai iubesti sau doar nutresti fata de faptura ei fizica un sentiment vinovat de prietenie.
Dinspre partea mentala nici nu poate fi vorba de vreo potriveala, niciodata nu te-a inteles nici pe tine nici profesia ta oricare ar fi ea .Frustrant pentru ca tu crezi ca “a intelege” nu se rezuma la haine curate si paste aburinde in fiecare seara cand ajungi tarziu acasa.Nu te intelege si gata.

Secretara ta insa e diferita.Ai angajat-o asa intr-o doara, pentru ca trebuia sa respecti sablonul cu pricina.E draguta, subtirica si ingrijita, nu pleaca niciodata de la birou cu mult inaintea ta.E singura sau cel putin asa iti lasa impresia.La inceput isi facea treaba si atat. Fara prea multe dialoguri sau pareri.Dupa cele cateva crize pe care l-ai facut cu angajatii si pe masura ce timpul a trecut fata asta draguta a inceput sa te inteleaga, sa te protejeze de “dusmanii” corporatisti preluandu-ti telefoanele cu un ton rece si politicos adresat adversarilor tai reali sau fabricati de imaginatia ei.

A inceput usor, usor sa se identifice cu felul tau de a gandi.Tu stii ca asta e apanajul oamenilor slabi si comozi, acela de a prelua si insusi gandirea celui mai destept sau mai puternic.
La adapostul acestei umbrele a gandurilor altuia pentru care nu platesc drepturi de autor oamenii slabi si comozi dar buni executanti se feresc de ploaia vietii.
Pentru ca doar cei tari, care privesc spre cer se pot lauda cu coloana vertebrala care sfideaza legile lui Newton in plan moral.
Exista un Newton in plan moral.Sa fii moral este o lupta impotriva gravitatiei generata de eternul compromis.Peste toate astea incepi sa ai nevoie de privirea ei blanda, de sfaturile tampe sau de o atingere intamplatoare atunci cand ti-a adus cafeaua.Nevasta-ta nu te mai intreaba daca vrei fructe ceea ce oricum te-ar scoate din sarite venind de la ea .In casnicia ta initiativele de orice gen sunt aducatoare de furtuna.

Nu stii cand lucrurile incep sa se precipite si cum intr-o seara inainte sa pleci de la birou te trezesti ca vorbesti despre frustrarile tale cele mai intime cu ea, cu fata care acum cateva luni incurca marketingul cu managementul.E calma, te asculta si nu se grabeste, coboara pe alocuri timid privirea in pamant pentru a o ridica exact atunci cand ai terminat ce aveai de spus. Se sincronizeaza ideal cu monologul gandurilor tale si te asculta ca o gheisa urbana gata sa te serveasca, gata sa te scarifice.Firesc in mintea ta incolteste o intrebare...oare aceeasi sincronizrare se intampla in pat? Iti reprimi repede orice varianta de raspuns si te cuprinde mila fata de tine, de sotia ta, de casnicia voastra.Dar intrebarea odata pusa...

In seara aia te duci acasa si spaghetele sunt mai rele ca oricand si tacerea e aproape dureroasa.Nu mai poti juca teatrul lui “si? Ce ai facut azi? “. Capitulezi, te lasi in voia lui “fie ce-o fi” si iti recuperezi sufletul lipindu-ti obrazul aspru de crestetul copilului tau.

Drumul catre prima partida de sex cu secretara ta e inevitabil, ireversibil, lin.
Nu te opui pentru ca ceva iti spune ca asa trebuie sa fie, asa e de cand lumea, da, asa e de cand lumea si nu sesizezi momentul in care te afunzi in apele calde si spumoase ale amoralitatii.
Pana si ea stie ca se va ajunge acolo, la ea acasa dupa o sticla de merlot, cu tine desfacandu-ti usor cravata si ea care se scuza inopinat ca trebuie sa mearga la baie.
Desi se intoarce neschimbata de acolo tu stii ca asta este semnul, asta este momentul si fara sa mai spui nimic o lasi sa se aseze langa tine odata cu tacerea penibila care dispare sub greutatea primului geamat.

I-ai strans genunchii si ai sarutat-o, nu opune rezistenta, ar fi culmea doar stie atat de mult despre tine si de o buna bucata de timp te apara de rele si tu acum inchizi ochii si iti scufunzi sufletul in sarutul asta lung, intrerupt doar de flashurile copilului tau care se joaca in tarc dar ea are grija sa te aduca inapoi in lumea sarutului si simti cum iti creste barbatia, Animalul din tine sufoca Omul si gandurile, smulgi fusta, smulgi camasa rastorni vinul rosu care se prelinge uleios pe parchet si voi doi odata cu el... si intr-un final intri in mlastina calda si electrica datatoare de fiori de placere...

e un drum pe care il parcurgi printre spasme si incolaciri descoperi forme pe care le-ai tot banuit si te bucuri salivand, adolescentin si pervers...Ea te priveste in ochi, privire de sclava, o sclava de bunavoie savurand la randu-i placerea ce vine ritmic din tine, mai tare, tot mai tare, mai des, tot mai des,...pentru ca in sfarsit s-o umpli cu caldura si barbatie si sanii si coapsele si mainile simt pe rand ca esti stapanul lor, se predau de buna voie violentei, sunt obiectul batjocurii tale dulci

...acum rasuflarile voastre sunt una si toata concentrarea e acolo odata cu stelele si punctele maro, verde albastru, levantica si fiorii, sudoarea si ochii, limbile, sfarcurile si buclele, stransoarea, buzele, unghiile scobind carnea, tunetul inimii, venele gatului, aorta, suflul si inca putin....apoi nedescrisul...abisul si pulberea timpului dilatat intr-un geamat final...ati terminat drumul impreuna...tacerea e apasatoare nu stii ce sa spui ai vrea sa-ti asumi doar orgasmul nu si consecintele...iti vine un singur gand in minte in timp ce o tii tandru in brate: “tocmai m-am culcat cu secretara”..nu, sclav corporatist tocmai te-ai culcat cu viitoarea ta sotie...acasa copilul tau buclat viseaza ca-l mangai pe crestetul capului...