- Bai esti nebun? Nu se poate ma manca-ti-as sa stea trei zile-n vama ca n-ati ajuns voi cu hartiile!Ce ma? Ba esti prost? Deci tu-mi spui mie acum ce sa fac? Adica tu-mi tii blocat un tir cu doispe modele de gresii-n vama, astia ma fut pe mine la birou ca sta proiectu pentru ca n-au aia din ce alege si tu-mi dai lectii de timing pe banii mei..Pe banii mei bai boule ca io te-am sunat..
Tanarul travereseaza parcul vociferand.Foloseste gesturi largi de parca l-ar ajuta asta sa comunice mai bine.Din cand in cand se opreste in loc semn ca la celalat capat al undelor interlocutorul lui tocmai a spus vreo prostie sau mai rau vreo enormitate. Omul nostru ridica vocea si priveste in jur de parca toata conversatia ar trebui sa stea sub semnul discretiei si el nu reuseste sa respecte conventia.
Poarta un costum gri british-banking oarecum in contrast cu discursul pe alocuri mitocanesc.Nu pare un baiat needucat.Cara in spate un rucsac depiele negru: - Bai esti dobitoc! Tu trebuia sa fii cu hartiile alea in vama ca-mi tii un tir acolo intelegi?? Ce cacat ma iei ma cu procedurile tale? ma fut pe procedurile tale bey!!Ai termen de livrare in contract si l-ai depasit cu trei zile si mi-o iau io ca-s prost si fac afaceri cu tine...Ce mah?? Momentul pare culminant caci tanarul simte nevoia sa se aseze si nimereste pe banca invaluita de linistea serena a batranului nostru.Se aseaza brutal trantind rucsacul intre el si batran cu vocea gatuita de nervi si neputinta:
- Bai nene, bai tu chiar vrei sa ma faci la nervi? Bai cretinule daca tiru ala nu e maine seara-n Bucuresti io o belesc rau si mor cu tine de gat taran basit ce esti.Era bine cand ti-am dat businessul asta bai jigodie?Ca aveai un cacat de camion de sase tone parnaie de om care esti...deci fii atent GATA!!!GAATAAA!! Bey! maine seara sa am tiru-n Bucuresti si degetul mare apasa cu sete butonul rosu al telefonului in timp ce buzele rostesc suierand un "futu-ti gura ma-tii de jegos"
Linistea se asterne din nou peste parcul in care batranul nostru privea linistit in zare.Langa el tanarul in costum gri inca rasufla greu in urma luptei telefonice.Batranul tace.Rusinat oarecum de iesirea prea zgomotoasa tanarul intoarce de cateva ori capul catre dreapta sa incercand sa-l intuiasca pe omul de langa el.L-o fi deranjat? Ar trebui sa-i zica ceva? Nemiscarea batranului e insa paralizanta. Tanarul da sa-si apuce rucsacul si sa plece.Ceva insa il tine in loc...simte ca nu poate pleca fara a lamuri daca urletele lui au stricat sau nu linistea omului de pe banca.Batranul insa nu pare deranjat.Nu isi dezlipeste privirea din punctele lui imaginare.Tanarul decide brusc:
- Ma scuzati da' aveam o problema si..ma scuzati ca v-am deranjat.
- Nu-i nimic rosteste batranul intorcandu-si privirea albastra. Se intampla...
- Mama ce zi am avut, indrazneste tanarul din nou.
- Grea, incuviinteaza batranul.
- Da, foarte.Deci nu v-am deranjat , scuze inca o data..
- Stai linistit..Sa stii ca daca nu avea avizul facut la zi aia nu-l lasa cu tiru sa intre in tara.Si pe marfa noua avizele se dau mai greu...da stii si tu asta, doar ca tu ai nevoie de marfa si gata.Eh, asta-i cu graba asta.Sa-l multumesti pe ala sau pe alalalt.Mda...Batranul isi reia pozitia privind in zare.Tanarul e vizibil surprins.
- Lucrati in transportu' de marfa sau ce...
- Nu. Nu mai lucrez demult.
- Sunteti pensionar?
- Nu, nu sunt.Nu am carte de munca de vreo treizeci de ani.Am avut.
- Pai si..iertat-ma din ce traiti..
- Am copii.
- Ah.Mishto.Pai si cu ce v-ati ocupat?Ce meserie aveati?
- M-am ocupat cu fericirea.
Tanarul se gandeste ca omul e nebun.Ce zi, isi spune, am un tir blocat in vama si stau langa un nebun batran care se ocupa cu fericirea..- V-ati ocupat cu fericirea?
- Nu in mod direct.Am lucrat in telecomunicatii.La vremea mea am facut mult rau oamenilor din jur pana cand intr-o zi am realizat ca eu n-o sa fiu niciodata fericit.Atunci am decis ca trebuie sa-i fac fericiti pe altii.Pe cat mai multi.Altminteri ar fi trebuit sa ma omor.Pentru ca eu aduceam raul cu mine.
- Raul? Wow, ce tare...Da' ce erati vreun profet al raului? Si de ce erati nefericit?
- Nu ai timp.Ai un tir in vama, clienti nervosi un partener de afaceri prost, n-ai timp de povestile mele. Mergi.
- Poate imi fac timp si va ascult.Batranul rade...
- De ce radeti?
- Pentru ca tocmai am inceput sa te fac fericit...Apoi isi reia linistit privitul in zare.Frunzele isi continua alene drumul spre pamant.Cerul isi inchide incet, incet albastrul.
mai vreau ... :d
RăspundețiȘtergereTu nu dormi?
RăspundețiȘtergereAi darul de a observa si de a povesti; poate ca lipsa injuraturilor n-ar face povestea mai putin credibila/interesanta.
oamenii injura.nu le folosesc nemotivat.tensiunea discutiei nu ar reiesi fara injuraturi.nu tin sa le folosesc cu orice pretz:)
RăspundețiȘtergereoare se pot transforma oamenii si in realitate asa...sau este doar fictiune? ar fi frumos...sa fie adevarat...
RăspundețiȘtergereTare vie povestea asta, desi prima parte nu ma impresionase in vreun mod special.
RăspundețiȘtergereEsti interesant. Ca si scriitor.
http://apochalyptica.wordpress.com/ o mica reclama:D..caci la ceea ce ai scris n-am comentarii:|..genial:)
RăspundețiȘtergerevai ce mi-a placut... buna de tot relatarea!
RăspundețiȘtergereNu e relatare ci fictiune. Tanarul e foarte putin veridic, doar daca nu are dubla personalitate :):) Un tip care spune ¨parnaie de om care esti ¨:):) nu cred ca si-ar fi facut timp.
RăspundețiȘtergereIn timp ce citeam ma vedeam pe mine speriata si stresata cand nu ajungea marfa in Bucuresti...cum incepeam sa dau telefoane peste telefoane cum sunam soferii sa vad de ce nu ajung....of zilele in care beam cafeaua ca pe apa si ajungem acasa rupta ....la un moment dat am vrut sa plec...dar nu pot..
RăspundețiȘtergerecea mai frumoasa meserie... :)
RăspundețiȘtergerePoate ca asta ar trebui sa fie un tel al oamenilor...sa reusim sa ne hranim sufletele noastre aducand fericire in sufletele celor din jur...
RăspundețiȘtergereMie imi place batranul...:)
RăspundețiȘtergere@daria
RăspundețiȘtergereNu sunt de acord k personajul nu e veridic...asa cum vezi(sau nu) oamenii din ziua de azi..au intradevar nevoie de doua personalitati...sau daca nu...nu stiu :) multi nu mai pot fi sinceri...pentru ca mnjoritatea lumii e asa cum e...si atunci...devin uneori asemeni majoritatii...dar e f frumos...sa te ocupi cu fericirea...sa incerci sa afli cine e defapt acea persoana..iar la sfarsit...knd iti va zice mersi...e placut :) chiar e placut:) poate chiar ar trebui sa ne ocupam mai des cu fericirea...Fiecare in modul sau...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerehmmm...dragut!incerc si eu sa ma ocup cu fericirea...insa...mai mult reusesc sa ma ocup cu tristetea:(
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereDoamne mi-au dat lacrimile...
RăspundețiȘtergerePacat ca in lumea asta exista putini oameni care au ocupatia aceasta... Din fericire tu esti unul dintre ei... Ai un dar aparte...
Iti multumesc! :)
P.S. Nu-i lua in seama pe cei care te critica ca folosesti injuraturi... aceia nu sunt in stare sa recunoasca ca toti fac asta.
Multumesc din nou
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerecitesc ... am citit de fapt, si vreau sa spun ca imi doresc foarte mult sa citesc o carte scrisa de tine, Tudor, cu poezie, cu pamlflet, cu orice, imi place mult cum scrii pentru ca starea mea de spirit se schimba cand citesc "scriitura ta", nu stiu daca o ia spre fericire dar imi place mult si mai vreau si daca asta e o parte de fericire atunci imi place pentru ca ma face fericita. Cel mai tare imi place ca esti imprevizibil si surprinzi niste aspecte ale societatii, zilei, naturii umane,,, pe care le faci sa vibreze intr-un mod aparte si asta ramane undeva in capul oamenilor, cel putin in al meu... sunt sigura ca ai avea mult succes. Imi place mult Nichita Stanescu si Salvador Dali si acum imi vine sa strig "Imi place Tudor Chirila".
RăspundețiȘtergereBravo!
Cu mult drag,
Gabriela