Am fost la Green Hours pentru prima data. Marturisesc ca am avut prejudecati in privinta acestei forme de teatru.Pentru ca ea s-a nascut din disperare. Disperarea actorilor de a crea si a munci, de a se exprima. Si pentru ca teatrele bucurestene nu ofera pe deplin satisfactie in acest sens iar cererea e mare, sali alternative sunt iarasi putine ,ajunge sa aiba castig de cauza un spatiu ingust unde talentul si inititiativa dorinta de expresie si ambitia reusesc sa nasca teatru. Teatru in fum, cu paharele de bautura pe masa si la cincizeci de mii de lei biletul.
Aici avem o problema. Actorul care coboara de pe scena conventionala intr-un asemenea spatiu face un gest de maxima si "costisitoare" intimitate care ar trebui cu atat mai mult apreciat din toate punctele de vedere. In opinia mea actorii pierd respectul publicului si asta se intampla inconstient, in momentul in care scurteaza distanta impusa de scena venind "goi" si dezbracati de artificiile clasice in mijlocul unui public care bea fumeaza si platest 5 lei pe bilet. Teatrul de idei ca cel pe care l-am vazut aseara mi se pare anacronic intr-un asemenea loc.Nu sunt neaparat adeptul scenei clasice dar cred ca teatru nu se poate face oriunde.Desi initiativa e laudabila si toti stim ce greu este sa fii independent azi.Asta e de salutat.
Dar sa nu ne miram dupa aia ca actorii nu sunt respectati!!!Solutie? Bilet mai scump Voicule ca cine vrea teatru trebuie sa plateasca. Nu cred ca Romania o duce asa de rau ca nu-ti dau oamenii 20 lei pe bilet in loc de5. Beau si ei o bere doua in minus ca au venit la teatru nu la spritz. Iar actorii aia isi scuipa plamanii acolo putem sa-i respectam fara sa fumam o ora. Hai ca se poate ca nu e bar de striptease.
Sau poate inteleg io gresit: ideea o fi sa beau si sa fumez ca sa obtin un plus de familiaritate in lupta cu "raceala" actului teatral clasic.Ma bat si io pe burta cu actorii.Pe cand popcorn?:))
Eu n-am fost in Green Hours pana acum la teatru, dar am fost in schimb in Laptarie. Mi-a placut mult ambianta, iar piesa era tocmai buna de jucat acolo, unde oamenii uita de fitze si incearca sa se deconecteze de lumea din jur. Era parca un echilibru foarte placut. Un echilibru pentru ca in piesa era vorba de "elita" de arivisti, sau de oameni crescuti printre maldare de bani, care traiau intr-o lume limitata la droguri, sex, alcool si faima. Da, pare un subiect atat de clasic, dar a iesit atat de bine jucat pe "scena" din laptarie, chiar si cu toata ceata de fum care ne inconjura... si ca sa penetram si mai mult in nucleul piesei, o halba de bere era primita tocmai bine. Acuma depinde si de piesa. In locuri de genul astora dupa parerea mea, se potrivesc piese mai simple, care abordeaza subiecte poate putin prafuite sau tabu ale realitatii de azi, nu mari piese de teatru care necesita decoruri si o scena adevarata si o acustica buna...
RăspundețiȘtergereMie mi se pare super ideea asta de a face teatru; e un pic mai personal...cu toate astea, ai dreptate si tu si zuuz, nu e nici spritz si nici nu se potriveste tuturor pieselor, dar uneori dorinta asta de exprimare a actorilor e atat de mare incat fac compromisuri de genul asta:(care probabil nu ii fac atat de fericiti, sau nu pe toti...
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereEu consider ca actorii merita respectati pentru munca depusa, petru identificarea lor cu personajele pe care le interpreteaza. Merita sa simta ca mergi la un spectacol pentru ei; in fond ei sunt cei care "dau glas" unor cuvinte scrise pe hartie, cuvinte care citite de tine iti pot parea banale. O piesa de teatru nu se poate compara cu un meci de fotbal vazut la o terasa unde bei o bere si mananci alune sau seminte.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerefirmituri?
RăspundețiȘtergereCred ca alta modalitate mai buna de a-si promova talentul un actor free-lancer nu prea exista in prezent. Cred ca se intretine in alt mod. Teatrul este un hobby si fiecare isi modeleaza stilul unde este posibil. Pana ce va fi remarcat de catre un regizor. La GH am fost acum 2 ani. Era un fum de tigara de il taiai cu cutitul. Eu nu voi mai calca pe acolo datorita acestui motiv. Referitor la costul biletului, Tudor are dreptate. Sa-l scumpeasca.
RăspundețiȘtergereDramaturgii tineri au foarte multe idei - mai mult sau mai putin valoroase -. Avand in vedere ca in lumea teatrelor de stat se patrunde destul de greu, ei au apelat la teatrul independent si/sau neconventional pentru a se afirma.
RăspundețiȘtergereStiu ca proiectele "proaspete" si interesante care se perinda prin Green Hours sunt promovate si sustinute de Voicu Radescu. Cred ca asta le da speranta noilor actori si regizori si asa se justifica popularitatea in crestere de care se bucura GH.
din pacate vorbiti doar din perspectiva spectatorului...sau or fi si colegi pe aici?
RăspundețiȘtergerepoate ca si actorul se simte mai liber intr-un loc din asta. Si depinde si de actor. De ce nu ar incerca ceva nou? Ceva care pare putin absurd, ciudat, aiurea? De ce nu ar juca doar pentru placerea de a juca, uitand de canoane? Tu n-ai incerca, tudor? n-ai fi curios sa vezi cum e? sa descoperi feelingsuri noi, atmosfere noi? plus ca in locuri din astea publicul este mai diferit: publicul poate fi oricine, poate chiar nu mari pasionati de teatru. Nu ti-ar placea sa incerci sa-i faci sa le placa teatrul? sa le transmiti ceva vrand sa spargi un cliseu? Dupa parerea poti profita de talentele pe care le ai oriunde si oricand. le arati oamenilor ca nu esti artist doar ca sa fii artist, ci esti artist pentru ca este lucrul care-ti place cel mai mult, pt ca ai un talent pe care din fericire l-ai descoperit, iti place ceea ce faci, si atunci vrei sa convingi lumea indiferent de clase sociale, inteligenta sau cultura ca ceea ce faci este ceva frumos. of.. nu stiu daca se intelege ceva din ce-am vrut sa zic... in fine...
RăspundețiȘtergereActorul transmite publicului sau emotii,idei,sentimente...
RăspundețiȘtergereActorul ofera tot...publicul ce ofera?Oare ce simte actorul cand intre el si public se afla fumul si sticlele de alcool?
La Green Hours am vazut unele din cele mai bune piese ale ultimilor ani. Stop the Tempo, Aici nu se simte, Fir'mituri, Crize, Sta sa ploua, Bitter Sauce, Oase pentru Otto, Kinky ZoOne, Elevator, chiar America-Stie-Tot, Sunshine Play si Sectorul S sint spectacole care e pacat sa lipseasca din lista unui spectator de teatru, fie el si ocazional. La fel e la Teatrul Act, unde distanta e la fel de mica, chiar daca nu mai e vorba de o bautura pe o masa.
RăspundețiȘtergereIn plus fumul s-a diminuat mult de cind Voicu si-a refacut ventilatia. Eu nu fumez si sufeream destul de tare acum 2-3 ani, acum mi se pare mai OK.
RăspundețiȘtergerecorect
RăspundețiȘtergereHeei, Tudor. Cineva mi-a atras atentia ca ai scris de Green pe blogul tau. Am fost f curios, asa ca iata-ma. Si incerc si niste consideratii...la zisele tale.
RăspundețiȘtergere-Teatru in fum, cu paharele pe masa si la 50 lei biletul inseamna teatru. Daca e. Si nimic, daca nu e. Dar asta in orice spatiu, cu sau fara pahare etc. La fel, de altfel, ca si in muzica. In sala de concert sau in club, conteaza daca este muzica...
-Apropos de bilete, la noi e 100 lei, si incerc sa il cresc cit pot de lent, stiu ca exista doritori care deja nu si-l permit asa de des pe cit ar vrea...
-Sincer nu cred ca actorii au cum pierde respectul cuiva "coborind" in neconventional. Valoarea artistica (si munca generatoare de valoare) sint respectabile oricind/oriunde pot exista spectatori. In teatre, pe strada, in parcuri, in statii, in underground, peste tot unde poti gasi oameni curiosi, interesati, gata de "a se lasa uimiti". Si cred ca in zona asta de timp in care distractia ieftina (nu ma refer la pret) te cheama/te invadeaza de peste tot sa o consumi cit de rapid, sa treci la alta, e de bine ca artistii sa se si "iveasca" in calea publicului potential, si nu doar sa il astepte sa soseasca.
- Din punctul de vedere al celor de pe scena, nu cred (sper!) ca e vorba de disperare (cu exceptii, bineinteles). Dupa 10 ani de activitate linga si impreuna cu numerosi artisti ai teatrului, tineri si virstnici, consacrati si debutanti, cred ca intre "motoarele" celor ce au coborit si coboara in Green si alte "underground-uri" sint: Dorinta de munca (da!); nevoia de exprimare; dorinta de afirmare; atractia experimentului /experimentalului; sentimentul de libertate; atmosfera mai neprafuita; miza (strictei) contemporaneitati; depasirea si/sau transformarea unor conventii teatrale; dinamica esentiala a cautarii "a altceva", a inca "ceva".
Ma opresc, mi-e ca devin pretios. Si de fapt ar fi treaba teatrologilor sa caute resorturile si sa teoretizeze... Dar nu cred ca e vorba de disperare ci de neliniste, de cautare, de actiune. Pentru numerosi dintre cei pe care ii cunosc, cel putin.
Si apropos de incheierea ta. Publicul din Green (o parte
insemnata, nu generalizez) care bea si fumeaza in timpul spectacolului, o face pentru ca i se ofera, aici, aceasta ocazie, nu pentru "un plus de familiaritate" si pentru "a se bate pe burta" cu actorii...
Dar pentru ca exista, tot am semnale, ( am vazut si aici, intre comentarii) public nefumator potential -:), din ianuarie vor exista doua seri de spectacol pe luna in care fumatul va fi prohibit incepind cu o ora inainte si inca una dupa reprezentatie.
Heei, Tudor, te astept cu drag la Green,in general, si la Teatrul LUNI - in special.
Voicu