[ascunde postari]
arhiva

rss | facebook | twitter | vama | contact

vineri, 8 august 2008

Eu si Dharma.

Dharma: - Crezi c-o sa-mi cada acum pe drumul asta?
Eu: (privind copacii de pe marginea drumului si umbra masinii proiectate pe lanul de grau)- E posibil...
Dharma: - Si tu ce-o sa faci?
Eu: - O sa opresc masina si o sa-ti pun un tifon acolo...
Dharma: - Poate mi se rupe in snitel....
Eu: Nu-l mai misca-n fata si-n spate...Misca-l stanga-dreapta.
( Dharma se conformeaza si incepe sa traga de lopatar in stanga si-n dreapta privindu-ma cu gura plina de mana ei si cu ochii mari)
Dharma:(cu oarecare vitejie) N-are rost sa opresti masina pentru un dinte...
Eu: Vreau sa fac asta pentru tine....
Dharma: O sa curga mult sange...
Eu: Ziceai ca-ti place sangele..
Dharma: Pe bune ca da...(Tacere) Auzi, tu crezi in Zana Maselutza?
Eu: Da. Cred.
Dharma: Lui Bi i-a luat consola de playstation...
Eu: Aha...
Dharma adoarme cu gandul la Zana Maselutza. Ma uit la ea si zambesc....

Fericire

E momentul fericirii pe care uitam s-o cuantificam. Ti-ai facut o perna din nisip te intinzi si inchizi ochii. Spuma ti se scurge printre ganduri. Orice esafodaj de ganduri incerci sa construiesti cu mintea amortita de soare se spulbera ca un castel de nisip lovit de valuri. Este momentul cand marea te ia la ea acolo pe plaja. Gandurile se retrag ude si fac loc unui alt taram din tine. Acolo soarele lumineaza si valurile se sparg monoton. Ochii se inchid si vantul iti atinge pielea cu repetari fine. Nu mai este loc de nimic. Spiritul doarme somnul marii. E fericirea simpla. Dar nu te poti gandi la asta si uiti sa realizezi.

PS. Am auzit ca in 2 mai la tabara scolara a cantat Alina Sorescu. Seara s-au pus manele la Dobrogeanul.

Prin 1980 Nina Cassian si Gheorhe Ursu schimbau idei departe de urechile securitatii intr-un sat numit 2 mai. La Dobrogeanu nu se punea muzica...

joi, 7 august 2008

Bun si ieftin. La bulgari

Stavrid la gratar, salata de icre(2), salata de ardei copti la gratar, supa de iaurt(2), sarmalute in foi de vita cu orez, ardei copti pane, snitel pane de pui cu cartofi prajiti, o inghetata de ciocolata, apa plata, suc de rosii, doua ape minerale, toate astea pentru doar 125 de lei noi. Nu in Romania, stati linistiti. In Bulgaria.

Eu si plaja pustie

Sunt intr-un loc secret. Pe o plaja aproape pustie. Nu incercati sa ghiciti. Nu are rost. E o plaja care ma duce cu gandul la "Moarte la Venetia" al lui Visconti. Ce pacat ca nu ne mai putem permite un soi de rafinament al inceputului de secol. Pijamale de plaja pentru baieti, rochii dantelate si umbrele albe pentru fete, seniori in costume negre contempland albastrul etern al marii. Sau oceanul din "Once upon a time in America" la sfarsitul prohibitiei. O fanfara cantand pe plaja fox-trot la ora pranzului. Deocamdata sunt intr-un loc secret fara legatura cu burti, slapi, costume de baie cu paiete, sau cocktailuri non-alcoolice a la maniere de Ibiza. Plaja pe care stau e pustie. Astfel ca-mi pot imagina nobili rusi scapatati la casele de vacanta de prin Crimeea sau incercand sa uite vreo iubire europeana la Lido di Venezia. Imi permit acum pe plaja pe care ma aflu, rafinamentul rememorarii... ca si cum in alta viata... am fost nobil al anilor nebuni... preocupat de linia eleganta a costumului asigurat de vreun croitor faimos din centrul Parisului...

marți, 5 august 2008

Apocaliptica

Stau cu laptopul pe gard. Norii de praf starniti de cate o masina care trece pe ulita ataca spatiile libere dintre tastele Vaio-ului meu. Vantul adie caldicel miscand anapoda firul modemului. Ma uit concentrat pe ecran. Din stanga mea, departe sunetul unei perechi de tenisi tarsaiti isi face loc peste clipocitul tastaturii. Se apropie din cel mai mult. Dintr-odata ascutit si penetrant: oaallllleeee de allllaaaammmmaaa, ammmm, oooaaallllleeee bunneeee de allaaaaamaaaaaa. Ma uit perplex la oalele de alama si surprind aceeasi perplexitate in ochii tiganului la bustul gol. Inceputul si capatul lumii se confrunta pe ulita prafuita: oalele de alama si laptopul. E o tensiune a privirilor care contine ani de progres si lupte. Peste toate astea dintr-o masina izbucneste vesel Celentano. Tiganul la bustul gol isi taraste pasii si oalele departandu-se. Laptopul se relaxeaza. Ramane singur pe ulita prafuita. Celentano canta. Vantul adie caldicel. Firul modemului se leagana..

luni, 4 august 2008

Particip

Voi participa diseara la Teledonul Realitatea. Sunt curios daca se vor aduna fonduri. Se pare ca lumea a devenit sceptica la asemenea initiative. Sau poate mai degraba insensibila la dramele altora? Sau o fi doar vacanta?

Water reasons

Acum cateva zeci de ani unicul motiv pentru care oamenii beau apa era setea. In zilele noastre apa te spala de sucuri. We call that progress:)