Astazi am invatat ca este o legatura stransa intre pizzele de la pizza hut si stelele de pe cer. N-as putea sa va spun care dar sigur este una. Mi-a spus-o un copil cu logica impecabila si curata dar pana la ora acestor randuri am uitat-o. Apoi acelasi copil cu zambet larg mi-a spus ca de-abia asteapta ziua in care o sa vina Dumnezeu. Am intrebat-o daca a aflat la biserica despre venirea Lui. Mi-a spus ca nu. Dar de unde? am intrebat. E in inima mea mi-a spus. M-am nascut cu asta. A urmat un moment lung de tacere si m-a intrebat mirata: de ce taci?
Copii sunt mai aproape de Dumnezeu pentru ca ei nu se indoiesc. Indoiala vine cu varsta. Asta inseamna ca in stare de embrion in pantecele mamei e dumnezeire. Dumnezeire care alege sa devina OM. Unde pierdem oare harul? Unde se rupe firul care odata intrerupt naste indoiala? Sunt multe raspunsuri, stiu. Prea multe corecte, niciunul adevarat...
M.ai lasat fara cuvinte.:|.
RăspundețiȘtergereuneori, cei mici "detin" adevarul...
RăspundețiȘtergere..pe drum. Poate ar trebui sa calcam cu pasi de copil.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergeretu crezi?
RăspundețiȘtergeregenial.
RăspundețiȘtergeremai bine facem acelasi pariu ca Blaise Pascal:"daca am pariat ca Dumnezeu nu exista si El exista,am pierdut totul;daca am pariat ca exista,dar El nu exista,nu am pierdut nimic."
RăspundețiȘtergeremacar ca masura de precautie,pentru ca va fi deja prea tarziu cand vom descoperi raspunsul adevarat :)
"indoiala"?...
RăspundețiȘtergereun copil nu cunoaste indoiala...cred ca e primul lucru care il invata de la un OM MARE..aici se naste indoiala...
"pe care"..scuze..
RăspundețiȘtergerenu stiu de ce in ultimul timp observ in tine intrebari ce transmit cu adevarat nevoia omului in general...si totusi adevarul il poti detine prin El...eu stiu sigur ca ESTE...desi e un subiect ce trebuie aprofundat si individual si prin dialog,caci no man is a island,nu?Sper sa gaesti raspuns la toate intrebarile tale...
RăspundețiȘtergereNu pierdem nimic, ratacim.
RăspundețiȘtergereIndoiala "la copii", apare atunci cand ei reusesc sa o observe si sa o invete de la adulti. Oricum ei nu prea au parte de dezamagiri care sa le hraneasca acest sentiment. Vorba 'ceea: cand te frigi cu ciorba, sufli si-n iaurt.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereCopii nu cunosc multe altele...minciuna, rauratea, egoismul...sunt chestii dobandite
RăspundețiȘtergeref. frumos.
RăspundețiȘtergerecopilul care ti-a vorbit a fost vocea lui Dumnezeu. L-ai cautat si ti-a aparut in cale, pentru ca exista indoieli in tine. Chiar daca s-ar arata in fata ta, desi a si facut-o prin acest copil, tu tot nu ai crede... caci asa sunt oamenii... daca nu ai, vrei. daca obtii, nu stii ce sa faci cu ceea ce ti-ai dorit, te sperii si ii dai drumul. e mai simplu.
RăspundețiȘtergereAcum doua zile, a trecut pe langa mine un om al strazii, s-a uitat la mine si mi-a zis "Cat de norocoasa esti !". Cand nu stim sa ne amintim de noi, o face El.
''copilu care stia/ s-a resemnat/ si a inceput sa uite''
RăspundețiȘtergere...anii ce trec aduc cu ei orgolii, egoism si invidii, iar inocenta se pierde pe drum, in lupta ,,strasnica" pt putere...Iar El iubeste inocenta...Noi?uitam de ea si de El...si... ajungem DEPARTE; in unele cazuri acolo unde ne-am dorit in altele din contra.Cert e ca ne indepartam de ea:inocenta si de El:Dumnezeu.
RăspundețiȘtergere1. Intrebare: Pot exista mai multe adevaruri asupra aceluiasi obiect in acelasi timp ?
RăspundețiȘtergere2. Copiii gandesc si traiesc cu sufletul.
3. Indoiala este "gandirea" intelectului.
4. Neurologii au reusit sa evidentieze o zona cerebrala a carei stimulare genereaza stari misticce, religioase. Ideea si simtirea de Dumnezeu ne este intrinseca organic.
5. Religiozitatea sanatoasa este mai benefica omului decat ateismul.
6. "Copiii sunt mai aproape de Dumnezeu pentru ca ei nu se indoiesc." Fanatismul religios soldat cu acte sangeroase nu comporta nici el indoiala. Copiii au ceva in plus. :)
7. Exista ceva minunat: animalele nu fac rau copiilor mici; incarceratii cei mai fiorosi ii supun la un regim groaznic pe acei dintre ei care au violentat copii. Poate ca la scala mare exista ceva ce protejeaza copiii. Ceva ce nu e rod al dresajului.
8. Un text frumos. Comentarii asijderea. :)
Pe Dumnezeu nu Il poti uita sau nu te poti indeparta de El...fiindca este in tine, tot ce esti...tot ce vezi..tot ce ne inconjoara este El..Ideea e sa nu Il ignoram...
RăspundețiȘtergerefrumos...frumoasa si pustoaica...un copil iti va lumina mereu viata, sunt puri, inocenti, iar privirea si zambetul pe care ti-l afiseaza pe fata nu se poate descrie in cuvinte. un copil te invata multe,sau mai probabil iti aminteste de lucruri pe care tu le-ai uitat odata cu trecerea timpului
RăspundețiȘtergere@ana...ce nume simplu:)
RăspundețiȘtergerePariul lui Pascal mi se pare un exercitiu de gandire nereusit. Nu poti sa crezi doar ca o masura de precautie. Daca Dumnezeu nu exista, ai pierdut mai mult decat ti-ai fi imaginat. Ai pierdut adevarul. Te vei minti pe tine, doar ca sa te simti in siguranta.
Multa lume alege religia astfel. Nu vor sa accepte ca nu e nimic dincolo. Ca se termina totul brusc. Este absurd, si foarte usor pot deveni o obsesie aceste framantari. O cale usoara de a le bloca e sa crezi ca e ceva dincolo, ca mai ai o sansa, chiar atunci cand nu mai este nici una.
Sau poti sa accepti sfarsitul inevitabil, si sa alegi sa te bucuri de timpul pe care il mai ai. Se poate termina totul atat de repede ...
macar noi astia mai batrani ar trebui sa stim ca "copi" nu exista, ci copii, iar daca il si articulam pe amaratul asta de substantiv obtinem copiii
RăspundețiȘtergereSe pierde cam odata cu ratiunea, cu primele rugaminti fierbinti si vise neimplinite. Partea buna e ca se regaseste, cand devii intelept si vezi ca toti anii in care ai incercat sa analizezi diverse teorii pentru aflarea adevarului, Adevarul era chiar langa tine:)
RăspundețiȘtergereMa uimesti. Ai un mare respect in primul rand pentru Dumnezeu. Recunosc nu sunt o mare credincioasa si uneori indoiala mea nu mai are margini. Insa sunt momente cand numai in El gasesc linistea.
RăspundețiȘtergereDa, indoiala si cautarea logicii lucrurilor vin cu varsta. Ce pacat. Ar fi mult, dar muuuuuuuuult mai bine sa traim doar cu impresiile. Fara sa tot cautam relatiile dintre lucruri sau intamplari...
RăspundețiȘtergereP.S. Este foarte placut la tine pe blog. Comfortabil.
@laurentiu
RăspundețiȘtergereputini sunt cei care cred pentru ca asa simt,nu pentru ca le e teama...eu asa am crezut,asemeni copilului...dar viata nu e usoara,esti supus la incercari care te descurajeaza,care distrug puritatea sufletului...te fac sa privesti totul indoielnic...asa ca mi-am gasit refugiul in acest pariu...cred ca exista,cred in legile Sale dar nu cred in interpretarile preotilor :P,am propria viziune.sper sa ajung din nou la acea naivitate,care facea totul sa para atat de usor
avem noi grija sa ii invatam.. sa le transmitem toate temerile noastre, toate angoasele...toata frica de moarte...ca si cum nasterea noastra ar fi un drept castigat la loterie si nu o intamplare...o Dumnezeiasca intamplare...
RăspundețiȘtergerecineva mai sus spunea ca copii nu stiu minciuna rautatea si egoismul. nu il stiu pentru ca ei nu sant inca corupti de lume. ei vin de dincolo de lume. copii sunt singrurul lucru cu adevarat pur si nealterat.
RăspundețiȘtergerecopilul este dovada vie a inceputurilor nostre si promisiunea sfarsitului.
comentariul meu e cam lung si poate pe unii o sa-i plictiseasca sau socheze sau pur si simplu nu vor crede.Am un verisor care a fost plecat in Spania(lucra la un circ.Intr-o zi demonta niste schele si i le dadea unui coleg sa le aseze in masina.In timp ce desfacea o schela a inceput sa vada o lumina puternica si nimic altceva.A crezut ca-si pierde vederea.Lumina era din ce in ce mai puternica.A vrut sa se prinda de schela.A intins mana dar nu mai avea de ce sa se prinda.Nu gasea schela.A vrut sa puna mana pe pamant sa se aseze jos,dar mana lui s-a dus sub nivelul picioarelor.Dintr-o data a inceput sa urce cu o viteza din ce in ce mai mare in sus.Vedea pamantul cum ramanea in urma lui fiind din ce in ce mai mic.A trecut prin nori.A ajuns la o poarta foarte inalta si foarte lata,deabea i vedea capetele.Poarta s-a deschis si a iesit un barbat imbracat in alb,avea peste 2m si l-a intrebat ce cauta acolo.Nu avea cuvinte sa-i raspunda.Barbatul a intrat inapoi si dupa putin timp a iesit iar si i-a spus sa-l urmeze.Nu putea pasii, pur si simplu plutea in urma barbatului.In jurul lui vedea copacei si iarba de un verde superb.Au ajuns in fata unei usii imense si acel barbat i-a spus sa deschida usa.Doar a intins mana spre usa vrand sa o deschida si aceasta s-a deschis singura.Au intrat in incapere si in fata lor era o masa foarte lunga,partea din marmura si era foarte groasa.La masa erau asezati doi barbati.Unul avea cam 30 de ani si un pic si celalalt peste 50.Verisorul meu l-a intrebat p barbatul care i-a spus sa-l urmeze ce este acolo.Barbatul i-a raspus:"Aici v-a fii nunta miresei cand aceasta masa v-a fii plina de oameni".Au iesit din acea camera si cu aceiasi viteza cu care a urcat au inceput sa mearga in jurul lor facandu-se un cerc luminos din ce in ce mai mare.Au ajuns intr-un loc unde erau numai tipete si unde din doi oameni se facea unu si din unu ieseau doi iar acesti oameni tipau infiorator.In fata lor a au aparut 4 persoane dezbracate complet.3 fete si un barbat.Una din fete era fata nasei de botez a surorii verisorului meu, fata care a murit acum 3 ani intr-un accident de masina.Aceasta i-a cerut sa o ajute si i-a intins mana.La randul lui,verisorul meu i-a intins si el mana k sa o prida dar acel barbat(ghidul,dak pot sa-i spun asa) i-a dat peste mana spunand-ui sa o lase.In acest loc nu a vazut nici foc nici smoala.Au plecat de acolo si au ajuns in fata altei usii enorme.Au intrat si in fata lor era un tron urias dar cu spatele catre ei si era cineva asezat pt ca se vedea bratul acelui asezat pe maner/margine.Scaunul parca era din aur foarte frumos lucrat.Ghidul i-a spus sa faca 3 pasi omenesti.L-a vazut pe cel ce statea pe scaun dintr-o parte.A vrut sa mearga in fata scaunului ca sa-l vada pe acel barbat dar nu putea.A cesta i-a spus ceva dar verisorul meu nu a inteles sensul cuvintelor si le-a uitat.Dintr-o data s-a trezi pe pamant,in acelasi loc doar ca era cu un metru mai in spate.Colegii il cautau disperati.Cand l-au vazut l-au intrebat unde a fost si de ce nu i-a anuntat ca lau cautat o ora jumate.El era nedumerit si i-a intrebat care o oara jum dak acu 5 min i-a dat schela sa o aseze in masina.Seful i-a spus ca la fix sa mearga sa verbeasca cu el.El i-a spus care fix ca e 14:10.Seful s-a uitat laq el si i-a spus care 14:10 ca e 15:45.Cand a venit acasa ne-a povestit plangand aceasta traire.
RăspundețiȘtergerecolegii au incercat sa-l sune dar le spune ca abonatul nu poate fiii contactat....si l-au intrebat de ce are telefonul inchis.Cand a scos telefonul din buzunar si s-a uitat acesta era deschis
RăspundețiȘtergeretoti cred ca El exista pt ca de cand s-au nascut li s-a spus ca este un Dumnezeu... si asa mai departe.Cand esti mic(n stii nimic)in fiecare zii inveti cate ceva si crezi tot ce ti'i se spune pana la o anumita varsta mai ales dak parintii sunt cei care iti spun.In timp incepi sa_ti pui intrebari pt ca poti sa gandesti singur...adik sa-ti faci o parere,nu mai iei de bun tot ce ti'i se spune.Poti analiza lucrurile pe care le afli
RăspundețiȘtergereImi staruia in minte intrebarea...Cum imi recapat dumnezeirea?! Nu cum am pierdut-o...Ci cum o recapat?!
RăspundețiȘtergere- Prin sacrificiu, mi-a spus un domn carunt azi. Prin sacrificiu recapatam dumnezeirea pe care o pierdem la nastere devenind oameni.