Au stins turnul

E liniste. Din cand in cand avioanele spulbera tacerea. Ca si cum Dumnezeu ar trage fermoarul la sacul lui de dormit. Indoielile se aud mai bine in linistea asta. Au stins turnul. Au lasat aprinse doar sperietorile de avioane. Azi povestea m-a incalecat si ma sufoca. Ma tine strans la pieptul ei, doar-doar voi striga piua. Nu strig piua. O sa ajung la sfarsit. Poate n-o sa fie nici ca tine, nici ca mine. Sa lasam intamplarea sa decida pentru noi, vrei? Nu, nu vrei, tu consideri ca meriti cea mai buna si mai simpla scriitura. Vrei metafora metaforelor, un diamant de patru karate la pieptul tau etern. Mie ce-mi dai? Ciozvarte, indoieli, zgarciuri care se agata cu disperare de caninii mintii mele? Ma doare tare. Nici in somn nu ma lasi. Esti mai rea ca nevasta-mea. Care-o fi. Te agati de mine in somn si nu ma lasi sa respir. Nu pot sa te mai fut in seara asta. Nu mai vreau, intelegi? Da-mi o clipa libera sa ma uit la tine de departe. Sa te privesc obiectiv. Esti prea impresionista ca sa ma uit de aproape la tine. Nu vad decat pixeli. Stiu, imi vrei carnea, rasuflarea, sangele, sugi din mine ca dintr-o stridie, ti-ai luat clestele cu tine pentru ca stii ca ai de-a face cu un homar. Da, sunt un homar incapatanat. Vrei sa-mi sugi maduva. Nu-ti foloseste la nimic. E de ajuns cat ma chinuiesti acum. N-ai putea sa vezi mai multa indoiala. Astepti sa fii rostita si nimic nu-ti convine. Stai locului, piftie nesimtita. Piftie de idei. Stai locului sa te bag in forma ta. Sa te prezint musafirilor. Stai locului, tarfa. Stai sa te recitesc. Sa-ti vad vanataile. Cine te-a lovit aici? Aa, nu e lovitura, e stransoare. Pe altii ii lasi, nu? Ce-mi lipseste, javra? Ce-mi lipseste ca sa pleci definitiv? Am ceva stil, nu? Cat sa nu-ti fie rusine sa iesi pe faleza cu mine... Au stins turnul... hai sa ne culcam si noi... lasa-ma sa dorm in seara asta. Promit ca maine schimb becul de pe hol.