Chirila vs. Vulpescu - partea a treia

TC: Păi s-au făcut șpăgi, Ionuț. S-au făcut șpăgi și de aia s-au câștigat proiectele de către nulități, pentru că nulitățile au disponibilitate mai mare la șpagă decât artiștii orgolioși. Un orogolios niciodată n-ar da șpagă, pentru că orgoliul îl califică pe el. Dan Grigore n-ar putea să dea șpagă ca să facă un proiect, Dan Grigore ar propune un proiect și orgoliul nemăsurat artistic al lui Dan Grigore ar exclude ideea unei șpăgi. Un pianist mediocru ar propune un proiect cu gândul că-l poate împinge în față printr-o șpagă.
IV: Știu, dar eu nu mă duc acolo pentru bani, nici nu mă duc să mă relaxez acolo. Te relaxezi în vacanță. Am locurile mele preferate.
TC: Nu te duci pentru bani?
IV: Nu. Nu mă interesează banii. Nu sunt nici naiv...

TC: Din ce o să trăiești?
IV: Salariu și atât.
TC: De parlamentar...
IV: E suficient.
TC: Care e salariu unui Parlamentar?
IV: E acum în jurul a 1.500 de euro. Nici nu știu exact. E suficient pentru România.
TC: Deci tu o să trăiești din 1.500 de euro...
IV: Da.
TC: În România pe lună...
IV: Da.
Tc: Cu soția ta care cât câștigă?
IV: Soția mea, după cum știi, lucrează într-o editură, nu știu cât mai stă acolo, ea face marketing...

TC: O mie jumate să zicem. Bun, cuplul vostru poate trăi cu trei mii de euro în România?
IV: Nu, n-ajungem la trei mii.
TC: Bun se poate trăi cu două mii de euro la anumite standarde, pentru că va trebui să faci un gen de lobby... Nu-ți decontează nimeni mesele, nu-ți decontează nimeni... exact ce faci? Deci tu îți dedici... va trebui să faci ... cred că ți-e clar... ca și parlamentar practic activități colaterale, mai puțin.
IV: Probabil că n-o să renunț măcar la o colaborare jurnalistică, n-o să-mi schimb viața, măcar o cronică sportivă pe săptămână o să fac.
TC: Nu ești un om al banilor prin prisma pregătirii, nu?
IV: Nu. Asta o spun cu toată sinceritatea, știu că mai degrabă intră cămila prin urechile acului decât bogatul în împărăția Cerurilor, chiar nu cred că banii fac totul, dimpotrivă. Când mă gândesc în ce țară trăim, mi se pare anormal și aberant ce se întâmplă între Magheru și Universitate și prin alte locuri, mai mult sau mai puțin de fițe. Asta nu e o țară în care... adică apar mașini la târguri de la Zürich sau la Frankfurt și a doua zi sunt la București. Nu mi se pare normal.

TC: De ce?
IV: Nu mi se pare normal pentru nivelul de dezvoltare al României.
TC: Nu sunt de acord cu tine. Adică crezi că nu e normal ca o elită să-și permită să-și cumpere cele mai scumpe mașini?
IV: De acord cu tine dacă ar fi elită. E o elită? Pare că e o elită? Nu cred.
TC: Ce înseamnă pentru Vulpescu stânga? Pentru că noi ne-am cam săturat de stânga.
IV: Eu credeam că ne-am săturat de dreapta în ultimii patru ani.
TC: Nu există dreapta reală și nici stânga reală din punctul meu de vedere. Dar... cei 50 de ani de extremă stângă...
IV: A, Bun. E o altă situație.

TC: După care, cei câțiva ani, cei 10 ani de extremă stângă cu față umană ne-au cam săturat de stânga, hai să definim totuși stânga lui Ionuț Vulpescu că de stânga lui PSD eu m-am săturat.
IV: Perioada dintre 45 și 89 n-a avut de-a face nici cu stânga, nici cu social-democrația, a fost o beție, o paranoia a puterii.
TC: Dar nici ’90-’96 n-a avut de-a face cu stânga.
IV: În general, n-a avut de-a face cu binomul stânga-dreapta. Atunci era atât de personalizată bătălia politică încât poți să zici că a câștigat Iliescu sau Iliescu-Roman și au pierdut Rațiu cu Câmpeanu, apoi că a câștigat Constantinescu împotriva lui Iliescu. Era foarte personalizată.
TC: Bun. Ce e stânga lui Vulpescu? Să uităm trecutul.
IV: Stânga lui Vulpescu....
TC: Stânga lui Vulpescu, frate... Presupun că nu se confundă cu stânga PSD-ului
IV: E și ceva comun, dar e și ceva ieșit din comun. Eu am vrut să-mi pun un concept, un slogan de campanie ”La stânga unde e inima.” Până la urmă am renunțat la asta, dar mi s-a părut că mă reprezintă și că reprezintă un punct de vedere în această campanie.
TC: Adică stânga înseamnă umanism.
IV: Pe de-o parte. E foarte corect. Eu am făcut totuși teologie, și creștinismul în mod profund, în valorile universale pe care le promovează, este de stânga.
TC: Noul Testament e de stânga și Vechiul Testament e mai de dreapta.
IV: Noul Testament e valoarea milei, a iubirii, e revoluția drepturilor pentru toți, deci pe toți îi chemi, nu renunți la nimeni...

TC: Chiar Vechiul Testament, semeni vânt culegi furtună și împărțirea produselor în baza... remunerarea în baza muncii.
IV: Da, da. Și e conflictul mai degrabă decât unitatea.
TC: Până și Iov este recompenstat în primă fază într-un sens capitalist.
IV: În primă fază.
IV: Noul Testament e revoluția dreptății pentru toți, a luptei pentru drepturile tuturor. Apoi, biografia mea, tata e preot, bunicul a fost preot. Nu am văzut pe nimeni, în jurul meu, furând sau mințind.
TC: Deci dacă înseamnă că stânga este umanism, înseamnă că Ionuț Vulpescu va propune din perspectiva economică, să nu avem un capitalism sălbatic. Ceea ce va însemna ce? Că nu-i lăsăm pe bogați să se îmbogățească violent sau că nu-i lăsăm pe bogați să se îmbolnăvească violent frânând oarecum progresul sau îi lăsăm pe bogați să se îmbolnăvească violent ținând cont și de cei săraci să nu sărăcească violent. Nu știu dacă e o nuanță aici.
IV: Este o nuanță...
TC: Pentru că dacă vii cu impozitul cu dubla impozitare îți spun că nu mă lași să mă îmbogățesc violent. E o clasă de mijloc spre înaltă. Dacă vii cu impozitul unic în schimb mărești protecția socială mult eu îți spun aunci îmi dai și mie șansa să mă imbogățesc dar facem și protecție socială, nu de tip suedez că nu mi se pare nici aia corectă dar oricum mai asumată? Unde stă Ionuț Vulpescu? Cred că încurajarea acestui tip de protecție social la un popor ca al nostru și cu o doleanță spre un trai de huzur...

IV: Aici sunt de acord cu tine. Păi se spune că e destul să te naști suedez și se ocupă ei de tine.
TC: Exact.
IV: Ar fi grav să te naști român și să se ocupe cineva de tine, oricum românii se nasc cu ideea că se ocupă cineva de ei. E o diferență de mentalitate economică. Ce văd de două săptămâni, în general românii asociază ideea de politică de ideea de a-i guverna cineva. Eu când le zic că le duc ideile în Parlament nu sunt sigur că trec întotdeauna. Cum adică, nu-mi dai nimic? Cum adică, să nu-mi rezolv problema aia? e o altă abordare. Dar revenim la stânga, e biografia pe de o parte, este totuși siajul lui Ion Iliescu de opt ani, nu e un liberal sălbatic, feroce...
TC: Iliescu?
IV: Da.

TC: Dar nu e un liberal.
IV: Păi asta zic și eu... Glumeam! Mai e ceva, anturajul pe care l-am avut. Nu zic că prietenii mei sunt prietenii mei politici dar coordonatorul meu de doctorat, profesorii importanți pe care i-am avut... Întâi a fost o stângă culturală și apoi una politică. O tradiție de familie, o stângă culturală și o stângă politică. Am fost apropiat de oameni de stânga precum Virgil Cândea și alții. Dincolo de astea e o anumită, până la urmă e umanism ăsta, o anumită sensibilitate. Fără să... mă uit la contracandidați... se dau pesta cap o lună de zile și după care nu se mai întâmplă nimic. Problema nu este de statistică, nu poți să aștepți de la liberali să aibă sensibilitatea celor de stănga. Că stânga nu a fost mereu stânga în România și că a avut niște alunecări, sunt de acord cu tine.
TC: România o țară industrială sau o țară de agricultură?
IV: România este o țară.....
TC: Care nu produce la ora asta nici în industrie nici în agricultură.
IV: România este o țară de agricultori care au făcut din când în când industrie. Pe undeva sigur că ar trebui... agricultura contează încă pentru România, ce se întâmplă aici e un dezastru, iar economia, aici e falimentul politicii paranoice a lui Ceaușescu care a distrus, care a gândit economia în funcție de... a distrus legând un oraș de o fabrică. Toată lumea lucra la Târgoviște la combinat sau la Galați, și așa mai departe.

TC: Ce facem cu escaladarea mitocăniei, a mediocrității, ce facem cu gustul publicului care dictează,ce facem cu dictatura poporului? Avem dictatura poporului.
IV: Da.
TC: Televiziunile, media se supune poporului, se supune consumului, media nu mai are rol de educație. Aici sunt niște probleme grave, media poporului este mult mai jos decât media oricăriu popor din Europa după părerea mea, sau a multor popoare din Europa.
IV: Iar televiziunile cred ...
TC: Televiziunile.... Oameni din radio mi-au spus, am pus această întrebare. Cine face audiența? Radioul face publicul sau publicul face radioul? Toată lumea mi-a spus, publicul face televiziunea.
IV: Așa cred, așa cred toți directorii...
TC: Este scăpată de sub control. Televiziunea Națională nu are absolut nici un fel de unitate de comunicare, nici un fel de unitate programatică.
IV: Nu se vede nimic acolo. Nimic.

TC: Băi, sunt niște probleme mari, ce faci unde te situezi? Ce faci tu în sensul ăsta?
IV: Da. Televiziunea în momentul ăsta nu-i nici măcar comercială, că dacă era comerciabilă...
TC: Nu. Nu-i profitabilă, nu-i nimic.
IV: Este o nebunie, iar televiziunile fac concesii publicului, merg și spun, dă-i publicului chestia asta, dar una nu-i măcar educativă.
TC: Exact. Eu te întreb care sunt soluțiile?
IV: Televiziunea publică ar trebui să îți reia rolul preponderent educativ, pentru restul n-ai nici un instrument. Asta este lumea în care trăim, o lume discutabilă în care contează foarte mult banii și nu valoarea. Știi foarte bine, dar la televiziunea publică ar trebui intervenit. Deci chestii făcute mișto de oameni deștepți, vii, spontane, se poate face și poți să faci și rating, dar rating nu în sens numai comercial, de interes. Nu trebuie să plecăm de la premiza că cine s-a născut azi la Panait Sârbu vrea să aibe numai manele și telenovele. Nu cred asta. Să-i blestemăm cu orice preț de când s-au născut pentru că îi interesează rating-ul. Nu. E o mitocănie. Păi am ajuns să apreciem oamenii de bun simț și normali adică....

TC: Bun, și tu... în Parlament îi vad, mai merg cu avionul, ei sunt și ascultă manele. Ionuț, ascultă manele, dansează pe manele. Ce dialog poți avea tu? Eu îți spun că tu intri într-un Parlament în care cum vei reuși tu să... Tu va trebui să-ți cobori... și mai e o chestie, după părerea mea e posibil să te înfrângă propria prăgătire. Pentru că un filosof prin natura acestei arte, arta cunoașterii nu? se situează într-un fel de receptare ideală a problemelor dincolo...
IV: Chiar utopică.
TC: Utopică. Dincolo de...
IV: Păi, în mod funamental și paradoxal, ăsta e unul din lucrurile pentru care am intrat.
TC: Ai nevoie de pragmatism sau...
IV: A dispărut, utopia a dispărut, din discuție din viața de zi cu zi.
TC: Da, dar tu te duci acolo, tu ești pregătit, tu privești... ai acumulat o seninătate. Ești senin, pentru că filosoful nu respiră aer, respiră mai mult oxigen decât azot. Aerul e făcut din oxigen și azot. El respiră puțin la 10.000 de metri altitudine.
IV; Și o să trag azotul pe nări acum...
TC: Și privește... Pleșu privește condescendent. Ok. Liiceanu privește condescendent...
IV: Mai puțin ca Pleșu.
TC: Mai puțin ca Pleșu pentru că are o editură...
IV: E manager și e încruntat, așa că...
TC; Și uite-te că experiența lui...
TC: Bun, Pleșu privește condescendent, cu seninătate și serenitate, dar...
IV: Și cum scrie...
TC: Experiența la Cotroceni sunt convins că a fost traumatizană. Sunt convins.
IV: Absolut.

TC: Că a fost... relația cu Băsescu...
IV: Dacă ar scrie el povestea celor patru, cinci luni, nu mai știu...
TC: Cum ieși tu din trauma asta? Cum eviți trauma? Pentru că vrei nu vrei tu ești ca ei. Un doctor în teologie și un doctor în folosofie e din zona asta. Cum eviți trauma comunicării cu niște...
IV: Asta e pentru că faci promo la albumul ăla pe care îl lansezi în câteva zile.
TC: Porcul.
IV: Porcul da....
TC: Nu, acum pe bune, întrebarea este bună. Serios, am formulat-o, am vorbit eu mai mult, dar întrebarea e finală, cum faci față traumei care iese din deficiența de comunicare?
IV: Păi răspunsul e foarte simplu și e în întrebarea ta. Tu l-ai construit plecând de la niște calități și niște defecte, de la un context pozitiv și de la o iminență a unui context negativ. Pregătirea mea, teologie, filosofia, ce simt eu și ce cred eu, mă vor ajuta să rezist, să fac față, pentru că, dacă n-aș fi făcut teologia și la modul serios, și dacă n-aș fi crezut în oameni și că omul rămâne bun, deși am văzut mulți ticăloși, și dacă n-aș fi crezut că în natura umană trebuie să crezi indiferent de câte golănii vor apărea, n-aș fi rezistat, aș fi înnebunit. Crede-mă că am văzut oameni parcă scăpați de la 9, oameni niciodată internați, dar care merg nebuni pe stradă. Și mulți oportuniști, foarte mulți oportuniști. Și cu toate astea am rezistat, pentru că prin teologie, prin filosofie, prin natura mea, cred într-un mâine, într-un poimâine, într-un viitor mai bun. În politică, în general, oamenii vor azi, aici, acum. Eu chiar cred că există și mâine, că există și pomâine.
TC: So youˋre having the big picture?
IV: Da. Show must go on, cum am văzut că zicea cineva chiar aici, pe blogul tău...