Craciunul nu inseamna cadouri, daca asta inseamna nervi. Craciunul nu inseamna imbulzeala, ci mai degraba retragere. Craciunul nu e goana irezistibila de a fi in rand cu lumea care pune bucatele pe masa "ca asa-i traditia". Craciunul nu e traditie. Craciunul nu e ghiftuiala oarba, nu e napustire hulpava dupa ce ai postit. Craciunul nu e razboi in trafic pentru familie. Craciunul nu e familie daca familia zbarnaie de tensiuni nerostite. Craciunul nu e Mos Craciun in alb si rosu. Craciunul nu e colind cu orice pret, supracantat, la ore nepotrivite. Craciunul nu e o perioada in care "ne deschidem inima ca sa intre lumina sfanta". De ce ar fi inchis in restul anului? Craciunul nu e slogan dulceag sau vorbe mari. Craciunul nu e reamintirea valorilor morale lipsa. Craciunul nu e un program special la televizor. Si nici zambet fals nu e Craciunul. Craciunul nu e prilej de regret ca nu ai cu cine petrece sarbatorile. Craciunul nu e bilant. Craciunul nu e lumina electrica in exces sau bradul pe care te-ai luptat sa-l aduci acasa ca un erou modern. Craciunul nu e lupta. Craciunul nu e promotie. Nu-l gasesti pe rafturile care urla ca e Craciunul. Nu e cozonac, caltabos, toba, sorici sau vin rosu. Craciunul nu e ilustrata si nici fericire tampa impachetata in spoturi publicitare cu reni si Mos Craciuni pentru diferite nise. Craciunul nu e nimic din toate astea. Nu e drum'n base, nici popcorn sau clubbing. Craciunul nu e discoteca si nici fantezie sexuala de iarna. Craciunul nu e bere. Craciunul nu e nimic din tot zgomotul asta surd si disonant ca o orchestra mondiala care se acordeaza la nesfarsit fara sa mai inceapa sa cante. N-are niciun rost asa. Nu e despre asta. Nu pentru mine. Mi-o spun in fiecare an, incercand cu disperare sa inot spre marginile vartejului care ma trage la fund unde in malul vascos zac resturi de sarmale, conserve, reprosuri, un fel de mazga sufleteasca, o inertie vesteda.
Craciunul e altceva. Craciunul este momentul in care s-a schimbat TOTUL. Craciunul e momentul in care Oamenii au descoperit Speranta prin Iubire. Vorbe mari, nu? Da de unde, vorbe prea mici plutind pe Marea Moarta. Dar, pentru ca vorbele astea mici care plutesc in deriva sa ajunga la destinatie si sa umfle panzele celor care mai au curajul sa navigheze, e nevoie sa sarbatorim Craciunul. Pentru EL. Pentru tot ce ne da in fiecare zi. Pentru tot ce uitam sa-i inapoiem.
As fi vrut sa inchei altfel. De fapt, Craciunul nu e nici macar ce am scris eu aici. Nu poti scrie despre Craciun in mijlocul Marii Moarte.
30 comments:
foarte frumos spus!like like it!
Din pacate, 99% dintre toate cate se intampla astazi NU inseamna Craciun, ci nebunie.
In plus, nu prea mai avem legatura cu El... Noi vrem bogatii, stralucire, faima - uitand ca Hristos s-a smerit si s-a nascut in iesle. Si nu a cerut mai mult.
Am devenit rai, surzi, cruzi... Cred ca doar vestea adusa de glasurile copiilor ar mai putea sa ne trezeasca la Viata: "Astazi s-a nascut Hristos/ Mesia chip luminos/ Laudati si cantati/ Si va bucurati!"...
ai cam udat gagicile de mai sus
perfect spus. oamenii uită defapt ce înseamnă Crăciunul, şi prea puţini oameni care îşi fac auzită vocea declară clar şi tare, publică sau scriu semnificaţia Crăciunului.
M.am săturat de "Sărbătoarea lui moş crăciun." M.am săturat.!
La obiect...
Da, Craciunul nu e...
Nu cred ca voi trai ziua in care Craciunul va fi dar sper ca odata, cineva s-o traiasca. E trist sa stii ca toate lucrurile pentru care Craciunul ar trebui sa fie s-au transformat in simple vorbe...
:) Sunt umpluta de bucurie cu fiecare rand citit.
Craciunul. Numele schimbat, travestit, falsificat al Celui Preainalt si a dragostei pe care a dovedit-o.
Iti doresc, Tudor, nu Craciunul. Iti doresc ca adevaratul Motiv de Sarbatoare sa iti umple toata fiinta, sa iti aduca bucuria cum le-a adus-o pastorilor vestea nasterii Lui. Iti doresc caldura ce a inundat un grajd rece intr-o noapte intunecata. Iti doresc smerenia pe care au dovedit-o magii. Si nu in ultimul rand, tot de la magi, iti doresc inchinarea, prosternerea inaintea Singurului si Adevaratului...Rege.
Dar am invatat sa Iubim?...am reinterpretat...rastalmacit...de ce oare?
negarea e prima libertate a mintii, valorile spirituale aduse de adevaratul spirit al craciunul nu pot fi negate ci doar bombardamentul la care suntem supusi pt o gramada de kkturi pe care le suprapretuim, pt ca toti suntem targeturi pt super-marketuri. Craciun fericit!
da, frumos
sa ai un Craciun plin de El! :)
mda, ferice de cei ce reusesc sa si cante, caci in marea moarta orchestra chiar pare a se acorda la nesfarsit ca-ntr-un film de groaza cu tema repetitiva :-( bine ai zis tot ce-ai zis....
Da, dacă am vrea să definim Crăciunul (dar de ce să vrem asta?) singura definiţie valabilă cred că ar fi definiţia tautologică...
Crăciunul e CRĂCIUN!
Bv Tudor.ma bucur nespus ca mai sunt oameni ca tine.fragili,visatori si puternici prin Dumnezeu.
nu ti se pare amuzant cum aia de la click iau mereu citate din blogul tau?:)))
Am casa, familie, iubit, tot... Si am petrecut Craciunul singura. Si ce? Pentru mine inseamna linistea deplina in care pot medita. In care imi pot cauta drumul pe care l-am pierdut in lunile trecute sau chiar in zorii acestei zile, cand zgomotul oribil al glasurilor ragaitoare m-a facut sa plec. Si astfel, pe drum, singura, sa ma regasesc. Sa zambesc. Ne vedem azi in Cismigiu:)
De fapt Craciunu e o zi ca oricare alta dar mai speciala pentru ca asa o facem noi sa fie.De fapt Craciunu poate sa fie in fiecare zi pentru cei care nu sarbatoresc ceea ce ar trebui sarbatorit de Craciun...:)
Ai sintetizat ceea ce e ipocrizia multora dintre noi ...in astfel de momente...Adevarat:)
Ma bucur ca mai exist lume care nu a uitat adevarul sens al craciunului...si anume nasterea Mantuitorului nostru , ma bucur
Craciunul este lumina din sufletul fiecaruia dintre noi.Este acolo dar o acoperim de mizga materiala revarsata abundent de comercianti si materialisti.Este o sarbatoare sfinta si o invitatie la reintoarcere macar temporara la simplu,natural si curat,in cel mai frumos sens. Este o invitatie la a ne privi in oglinda si a corecta acel ceva ce nu concorda cu imaginea mentala dobindita. Eu cred ca oamenii mai au inca ceva Christic in suflet,trebuie numai sa inlature cind si gind valul ce le acopera ochii si sufletul adeseori.
Craciunul e sclipirea din ochii mamei cand isi vede "copiii", cam mari deja, intorsi toti doua samptamani acasa, asezati la aceeasi masa.
E un sentiment.
Cand El coboara spre tine, cand de fapt tu trebuie sa urci spre el nu ai cum sa nu simti Craciunul in suflet. In fiecare an simt de Craciun ca Dumnezeu ne-a dat totul, si tot in fiecare an de Paste simt ca noi toti l-am tradat. Probabil de asta sarbatorim, ca sa nu uitam.....
Daca dai la o parte cadavrul in costum rosu, sania cu reni si bradul pe ramurile caruia atarna gunoaie de plastic, o sa dai de intrarea intr-o pestera in care oamenii obisnuiau sa-si tina vitele. In ieslea acelei pesteri, doarme infasurat in paie un Copil.
La acest Copilas vin doar pastorii si magii, oamenii cei mai simplii si oamenii cei mai speciali. Restul de oameni sunt ocupati cu alte lucruri, fac metanii in jurul lui Mos Craciun sperand ca o sa primeasca un plastic, un metal sau o bucata de hartie.
Cineva care face cinste numelui Tudor! Bravo ! Multumim pt aceste ganduri si sa dea Domnul sa fie cat mai multi artisti ca tine !
Ca sa fie mai clara concluzia randurilor tale : Craciunul e Nasterea Domnului Isus Hristos.
Craciun Fericit !
saliu!
Daca Cel despre care vb./colindam/sarbatorim ar putea posta un comentariu,ar incepe asa.
„Pace voua!„
„Craciunul nu e..„
Am vazut ce nu inseamna craciunul.
Tocmai de aceea ......
” Craciunul este -Nasterea,Crucificare, Moarte,Inviere,Mintuire,Viata Vesnica,-Isus Hristos!
Dar se ridica o intrebare ;intrebare pe care si-a pus-o si Pilat din Pontiu inainte de a se spala pe miini;
”Dar ce sa fac cu Isus, care se numeste Hristos?”
Draga Tudor, gindurile tale spun adevarul,sunt; dar.....
Trimiteţi un comentariu