[ascunde postari]
arhiva

rss | facebook | twitter | vama | contact

joi, 12 iunie 2008

Cuta dintre sprancene

Nu stii exact cand se termina copilaria. Si chiar de-ar fi asa, chiar daca ti s-ar spune, azi e sfarsitul copilariei tale, nu te-ar interesa. Dorinta sa porti ceas si pantofi eleganti e prea mare. De atita timp i-ai studiat pe barbatii filmelor tale preferate si acum esti atat de aproape. Trenuletul e mic, mult prea mic iar Andy, Freddy, Mojo, Bozo sau cum l-o mai fi chemand pe clovnul de plus al primilor tai ani e deja rutina.

Ti-e rusine sa-l mai iei in brate noaptea acum cand esti cu gandul la ea. Alunecos ti s-a strecurat in suflet gandul ca ea te-ar putea tine de mana. Si durerea asta. Ce-i cu durerea asta in capul pieptului care-ti aduce prima cuta intre sprancene? De-abia vizibila ce-i drept totusi o cuta. Apare mereu cand e ea in preajma si-l priveste mai mult pe Matei. Matei nu mai e prietenul tau cel mai bun...poate nici n-a fost. E egoist si nu paseaza niciodata in fata portii.

Te trezesti c-o rogi pe mama sa-ti calce tricoul alb. Mama-ti zambeste si tu ai senzatia ca stie si te inrosesti. Trenul se pune incet in miscare cu roti scartainde si copilaria ramane in urma, nu stii ca nu te vei mai intoarce niciodata acolo dar esti bucuros, vantul se involbura si-ti biciuie fata iar trenul in care te-ai urcat este adevarat si plin de senzatii tari...Acum gandul la ea nu e doar gand, e fierbinteala si freamat ce nu-ti dau pace noaptea, stii ca se apropie clipa, vorbesti despre asta precum barbatii pe care i-ai vazut prin filme...

...acum esti obraznic pentru intaia oara cu unul dintre ei si asta te face fericit mai ales ca a fost si ea de fata...trebuie sa fi observat ca ai avut tupeu cu domnul ala...nici prin cap nu-ti trece ca ea era fascinata de linistea privirii lui blocandu-ti insulta...te duci acasa si nu poti sa dormi, senzatii noi iti scurma prin suflet si-si fac loc spre apa ta vie...in curand nu va mai fi doar izvorul curat pe care l-ai tinut ascuns...picurii ploilor negre o sa-l murdareasca, depinde de tine sa-i faci alte canale ca sa-l tii neintinat...
........................................................................................................................................................................

peste ani, intr-o dimineata in care ai timp sa stai in fata oglinzii, privesti apatic si tulbure barbatul din fata ta...are o cuta intre sprancene bine conturata chiar si atunci cand se uita senin, linistit...te uiti in oglinda urmarind cararile fetei fara sa te intrebi cand s-a sfarsit copilaria...

16 comentarii:

  1. e prima cuta insa e cea mai frumoasa amintire a vietii prin care ai trecut, Ea nu mai e doar un gand si un tricou alb calcat iar copilaria ramane in suflet.. sau nu... :)

    RăspundețiȘtergere
  2. In sufletul meu se ascunde un copil.Sta pitit ,sa nu-l auda nimeni.Din cand in cand,ademenit de vreun miros(dintre atatea arome pe care le avea copilaria lui) se ridica usor pe varfuri si priveste afara.Sare sotronul,citeste carti cu pagini ingalbenite,"descopera"focul,Zboara cu fluturii,roseste cu ciresele pietroase..
    Nu-l voi lasa pe copilul din sufletul meu sa dispara.

    RăspundețiȘtergere
  3. :) imi vine sa ma tavalesc de ras...nu ma asteptam sa vorbesti despre "cuta"..cred ca o fiti crispati cand o sa cititi, dar sa va explic de ce: acum 3 saptamani ma pensam in graba ca de obicei...stresata ca nu sunt gata si cand sa termin ma lovesc din gresala in ochi...am inceput sa lacrimez si pentru cateva secunde am inchis ochii...ma sterg si dau sa continui..ma uit mai atent la sprancene si observ undeva in spre spranceana stanga o "cuta" ...zambesc in speranta ca va dispare, dar nu dispare...si iar zambesc ...imi intind fata in speranta ca va disparea,dar nu dispare.
    O recunosc acum usor in oglinda infiferent cat de fericita sunt sau cat de mult rad, cuta ramane si va ramane si peste zeci de ani...
    e dovada clara ca lumea copilariei mele nu mai exista decat undeva ascunsa in sufletul meu si eu acum sunt un om mare:)

    RăspundețiȘtergere
  4. ne e dor de copilarie abia dupa ce am pierdut-o...:(
    dar toata viata suntem niste copii.
    suntem construiti in asa fel inct niciodata nu ne multumim cu ce avem...
    suntem copii ... vrem sa fim oameni mari...
    este vara vrem sa fie iarna ...
    este iarna vrem sa fie vara ...
    asa cum nu stim sa apreciem ce avem si ne dam seama prea tarziu dupa ce deja am pierdut cat de important si valoros era acel ceva care era al nostru...:(

    RăspundețiȘtergere
  5. copilaria este unul dintre cele mai de pret lucruri din viata:xfara ea nu poti sa traiesti:xnu ai un trecut:x

    RăspundețiȘtergere
  6. Te citez: "au trecut ani, au trecut ani si viata s-a schimbat..." Cateodata am impresia ca voi ramane mereu un copil pe cand cei din jur se maturizeaza. Intr-un fel e bine. Peste mai putin de o luna o sa vad cat de bine.

    RăspundețiȘtergere
  7. Copilaria ramane in suflet, atunci cand e fericita si frumoasa, e o parte din sufletul nostru, dar noi vrem prea repede sa fim mari. Asa ca , ii imitam pe adulti, iar cand ajungem la faza asta, plangem dupa copilarie, pe care nu o mai putem imita, pt ca nu ne-ar iesi.

    RăspundețiȘtergere
  8. imi doresc sa fiu copil, sa dau timpu inapoi cu 10 ani si sa ma amuz de vecina mea care avea bacu' si invata, si nu vroia sa iasa sa ne jucam cu papusile si sa mancam corcoduse...
    acum, o copila vine la usa mea si ma roaga sa iesim cu rolele ...

    zilele astea ai vorbit mult despre copilarie, m-ai facut sa-mi aduc aminte de vremurile in care nu stiam decat sa ma joc, sa alerg si sa beau apa rece pe ascuns ...

    nu stiam ce e ala calculator, a fost mai bine asa... noi nu vroiam sa intram in casa, iar ei nu vor sa iasa din casa...

    RăspundețiȘtergere
  9. Salut...citesc blogurile de ceva timp...nu am lasat vreun comment pentru ca nu are rost...orice spuneam...era la superlativ la adresa muncii tale....insa am o rugaminte...la sectiunea..intrati sa vedeti...sau cam asa ceva...poti sa pui si numele meu?linkul este...
    http://koyosuman.blogspot.com...numele as vrea sa fie...KoyosuMan...
    raman dator...iti multumesc

    RăspundețiȘtergere
  10. oare nu ti-a spus nimeni ca cea mai amara amintire nu e cea a primei iubiri ci cea a copilariei?eu mi-am blocat toate gandurile am uitat tot in legatura cu sibiectul asta....pe mine ma face sa plang,sa urlu de durere...ma face sa privesc luna si norii negrii ce se aduna a furtuna...e trist...de fapt...nu....eu st trista cand ceva imi aminteste ca stiu ca nu voi bloca niciodata definitiv copilaria...intr-un fel e bine....imi aduce aminte ca inca mai pot simti ceva, imi aduce aminte ca orice sentiment,fie el si de durere sau tristete e bun decat de a sta pasiv la tot ce se petrece...si culmea....lumea imi zice ca sunt infantila.....am incetat de mult sa mai incerc sa le explic ca eu nu sunt.am fost cand eram copil...am pierdut asta sunt doar un animal social guvernat de legi sociale...

    RăspundețiȘtergere
  11. e foarte frumos ce scrii tu aici, si parca prea frumos ca sa mai scriem si noi. atatea comentarii, atatea pareri la fiecare postare, fiecare se simte stapan pe clickul sau la "publicati-va comentariul". se pare ca nici eu n-am rezistat tentatiei, dar n-o sa se mai intample. vroiam doar sa-ti multumesc pt fiecare vara din 98 incoace. am invatat...

    RăspundețiȘtergere
  12. nu am curajul si nici dreptul sa scriu copil, inocentza sau surase adevarate. am incercat atat de mult sa le fac sa dispara din toata fiintza mea incat au ajuns sa ma reprime. dar stiu ca inca sunt acolo.. indiferentza mascata cu o ultima supradoza de inocentza.

    RăspundețiȘtergere
  13. e ciudat.oamenii imi spun uneori ca sunt un copil, dar simt ca mam schimbat.simt ca nu mai am inocenta ce o aveam candva si simt ca imi pasa acum prea mult de cei din jurul meu si asta nu se intampla inainte.acum nu mai plang la fiecare film in care moare cineva si nu mai cred ca e real ce se intampla acolo.nu mai inrosesc de fiecare data cand gresesc si nu imi mai e rusine de fiecare data cand gresesc.
    parca am refuzat sa mai fiu copil.si asta ma doare.pentru ca acum mie dor...

    RăspundețiȘtergere
  14. mda... stim cand incepe copilaria, desi cele mai vechi amintiri sunt in ceata... si nu stim cand s-a terminat. oricum e bine sa fii copil tot timpul, sa ai sufletul curat ca izvorul de apa vie de care vorbeai. iar cand te "murdaresti" nu ezita niciodata sa te speli cu apa din acest izvor. e bine sa fii copil sa te bucuri de orice... ca un copil mic. sa ai acelasi visuri si credinte puternice si sa crezi ca totul e posibil. caci acum, cand cuta abia apare, ai devenit "matur". adica te-ai adaptat la societate si...stii mai multe. de fapt ai uitat sa te speli imediat cu apa din izvorul vietii.
    iar daca nu ai mai facut-o de mult fa-o acum. caci niciodata nu e prea tarziu. si cand te uiti in oglinda si iti vezi cuta adanc brazdata intre sprancene iti va apare un zambet pe buze. unul adus de gandul ca inca esti copil, spalat cu apa vie si ca viata ta a fost frumoasa. iar ridurile sunt doar o urma a batranetii, nu lasate de greutatile vietii.

    RăspundețiȘtergere
  15. :) eu cred ca textul asta are cu totul si cu totul alta conotatie... si ca de fapt ascunde o poveste de dragoste ascunsa de lume.. ;) dar la fel de bine se poate sa ma insel ;)

    RăspundețiȘtergere