[ascunde postari]
arhiva

rss | facebook | twitter | vama | contact

marți, 24 iunie 2008

Scrisoarea unui om al zilelor noastre

Iata scrisoarea unui absolvent de bac si curand de facultate care m-a intristat desi este doar o picatura in marea de nemultumiri ale zilelor noastre. Cum autoarea nu a specificat in vreun fel ca nu ar dori publicarea m-am gandit ca e un semnal de alarma
potrivit:



Din nu stiu ce motive tehnice nu pot sa postez comentarii la posturile tale, so...I chose this way....Citindu-ti post-ul despre bac m-a cuprins asa o ditamai nostalgia, gandindu-ma ce departe mi se pare acum bacul (desi au trecut doar 2 ani de atunci)....cate vise aveam pe atunci si cate griji si responsabilitati in minus....dezamagire dupa probele orale, cand evident au fost favorizati cei cu pile, doar traim in Romania....bucurie maxima la rezultate, cand le-am aratat eu lor .
Ce vara plina de sperante legate de un Bucuresti care s-a dovedit a fi departe de ce mi-am inchipuit, care este prea plin de tigani, de „cocalari si pitipoance„ (aluzie directa la site-urile respective), de oameni care au uitat ce e sapunul si de tarani care asculta manele la difuzorul telefonului....sa vada lumea ca avem mobil cu mp3 player incorporat...sunt scarbita de mizeria pe care o vad in jur si sunt si mai scarbita de faptul ca nimeni nu face nimic sa curete mizeria asta...pacat, Bucurestiul ar fi un oras frumos, daca s-ar putea si respira si circula in el....m-am obisnuit deja cu gandul ca o sa mor repede
Bacul, ca de la asta am plecat, mi se pare acum o lume indepartata in care inca mai existau dureri in partea dorsala de ziua de maine, cand nu ma gandeam ca maine ma asteapta a nu stiu cata zi de rahat, consecutiva, la serviciu, cand nu trageau toti de mine in toate directiile, cand nu imi spunea sefa „te rog nu iti lua azi pauza de masa, alta data mananci in oras„....cand nu faceam munca patriotica pentru a ajuta la achizitionarea de case in Pipera (ti se pare normal ca intr-o multinationala, salariul sa fie de 850 de ron, cu un volum de munca imens, iar Country Manager-ul sa isi ia casa in Pipera, pe firma biensure...ca doar asa se procedeaza?!)....imi dau seama pe zi ce trece ca imbatranesc, ca adesea responsabilitatile ma coplesesc si ca imi vine sa urlu cateodata (in ultimul timp din ce in ce mai des) de frustrare si de nervi....Si pentru ce toate astea?Ca sa dea bine la cv ca am lucrat in multinationala si sa sper ca poate peste un an, cand termin facultatea, imi pot gasi un job care sa nu ma sileasca sa le mai cer alor mei bani!
E trist, sunt frustrata dupa o zi in care am facut training unui grup de 10 persoane, care se uitau la mine ca vitelul la poarta noua....dupa o zi in care a tras toata lumea de mine in toate partile posibile, dupa o zi in care am venit acasa si e gol....vorba ta ”si acasa doare”...doare rau cateodata, dar m-am obisnuit demult cu ideea ca e gol si ca poate nu va fi plin niciodata...doare pe zi ce trece mai rau si sub o masca de aparenta indiferenta si autoironie e un suflet singur care nu stiu cata vreme va mai rezista la autoironie si la indiferenta...
Nu stiu daca vei citi aceste randuri...tind sa cred ca da...nu m-am adresat tie in special, am simtit nevoia sa ma descarc...s-au acumulat prea multe in ultimul timp ca sa mai pot tine in mine....
Anyway, thanks...
Mi-a placut tare mult faza cu „va cam pup„...really nice

29 de comentarii:

  1. Ce frumoasa a fost perioada Bac-ului!!! Cate promisiuni, cate vise... de ce nu ne pregateste nimeni pentru ce urmeaza???

    RăspundețiȘtergere
  2. Of...ma gandesc ca poate si eu voi ajunge asa. Deocamndata, tot ce imi doresc este sa se termine... 1 down, 5 more to go. Si a trecut liceul si s-a plans mult la final si-mi va fi dor.
    Dar viata merge inainte, nu?

    Acum ma bucur de bac, ca sa zic asa. Am ras cu profele de la romana oral, niste doamne foarte dragute. Sper sa rad in continuare :P

    RăspundețiȘtergere
  3. "Enorm, orbitor şi pur e răsăritul
    încât m-ar doborî
    dacă nu aş şti să îl întâmpin
    cu răsăritul din mine”
    Walt Whitman

    Frumuseţea e în noi. Sau nu e. Acolo unde în jurul meu sunt oameni are miros, mă concentrez pe forma unei clădiri ori a unui copac. Acolo unde lângă mine, în tramvai, unul ascultă manele la super telefonul care a costat cât o maşină second-hand, eu mă bucur că sunt în drum spre oameni cu care am ce vorbi. Trag alţii de mine la job 9 ore pe zi, îşi fac vile, schimbă maşinile în fiecare an? Dar eu mă simt mai bogată decât ei.
    Haide să învăţăm să ne preţuim singuri pentru ceea ce suntem. A şti să te adaptezi, a învăţa să spui nu, până aici, ţine de maturitate emoţională. Asta ar trebui să se înveţe la şcoală, la orele de dirigenţie. Aşa cum un dirijor vorbeşte orchestrei despre muzică, un diriginte ar trebui să vorbească copiilor despre viaţă, realitate, cum poţi schimba o atmosferă tensionată cu o glumă, cum poţi pune la muncă un coleg chiulangiu, cum valorile adevărate sunt oamenii, cultura. Acasă nu trebuie să fie gol. Acasă, în noi.

    RăspundețiȘtergere
  4. E trist. E foarte trist ca toate planurile si sperantele sa se transforme in lehamite, in frustrari, in indiferenta si mai ales in oboseala. Cum putem sa impiedicam asta? E un buton pe care trebuie sa il apasam ca sa nu ajungem sa ne simtim batrani la 20 ani? Sau sunt niste alegeri si niste prioritati care trebuiesc stabilite?
    Eu dau bacu' zilele astea, sunt constienta de ceea ce va urma. De responsabilitatile care mi se pregatesc. Dar nu am de gand sa stau cu mainile in san, nu vreau sa fiu inca una din marea de oameni care isi doreste cu ardoare timp liber. Fireste ca e greu sa te descurci de unul singur..dar depinde doar de noi (si de alegerile noastre) daca alegem calea mai frumoasa sau cea urata. Pentru ca niciuna nu este usoara...

    Si sper si eu ca postul asta sa fie un semnal de alarma. Daca un om continua asa timp de minim 3 ani..se simte apoi imbatranit cu 10. Si ce folos ca muncesti de iti sar capacele..daca la 25 de ani urli ca "nu mai vrei!" si casa e goala. si nu ai nici prieteni pe care sa ii suni..

    Eu cred ca tine de noi. De optimismul de care dam dovada..dar mai ales de cat de puternici suntem si de cat de des stim sa ne bucuram de chestiile mici.

    Sper ca peste 2 ani sa scriu un post total opus celui de azi..

    RăspundețiȘtergere
  5. nush daca ma aflu in situatia sa dau sfaturi avand in vedere ca sunt inca la liceu si ca nu imi prea fac griji pt maine pt ca sunt inca pe banii alor mei dar o sa va zic ce mi s-a spus mie de o pers speciala cand ma aflam intr-o perioada la fel de pesimista dar din alte motive(poate te ajuta ,pe mine una m-a ajutat):"nu esti singura care are probleme astea si multi reusesc sa treaca peste ele;de ce nu ai putea si tu ?";traieste-ti viata !fa-ti de cap!:D p.s.am fost pt prima data in bucuresti acum cu lansarea vama si sa sti ca nici mie nu imi place acolo..pacat de oras ca are potential!

    RăspundețiȘtergere
  6. nush daca ma aflu in situatia sa dau sfaturi avand in vedere ca sunt inca la liceu si ca nu imi prea fac griji pt maine pt ca sunt inca pe banii alor mei dar o sa va zic ce mi s-a spus mie de o pers speciala cand ma aflam intr-o perioada grea(pe mine m-a ajutat poate te ajuta si pe tine):"nu esti singura care are probleme astea si multi reusesc sa treaca peste ele;de ce nu ai putea si tu ?";traieste-ti viata ! p.s.am fost pt prima data in bucuresti acum cu lansarea vama si sa sti ca nici mie nu imi place acolo..pacat de oras ca are potential!

    RăspundețiȘtergere
  7. Bac-ul?Doamne ,nici nu mai stiu cit timp a trecut de atunci!Unde s-au dus toti anii acestia?Cind privesc inapoi,nu-mi vine sa cred ca asta a fost tineretea mea. Ce tinerete am avut intre politica comunista si viata mea alaturi de un tata habotnic in ale religiei, care nu intelegea ca tineretea ti-e data sa ti-o traiesti frumos cu petreceri specifice virstei?Si daca am fost fericita la 20 de ani?Nu,nu am fost .De fapt nu am simtit ca am 20 de ani,eram mult prea matura pentru ca aveam un servici unde lucram chiar si duminica si de noapte si dupa amiaza si daca voiam sa fac ceva pentru mine nu aveam timp nicidecum,iar daca aveam putin timp eram foarte ,foarte obosita sa-mi mai arda de ceva.Deci,asta a fost tineretea mea,n-ar mai fi fost!

    RăspundețiȘtergere
  8. Bac-ul?Doamne ,nici nu mai stiu cit timp a trecut de atunci!Unde s-au dus toti anii acestia?Cind privesc inapoi,nu-mi vine sa cred ca asta a fost tineretea mea. Ce tinerete am avut intre politica comunista si viata mea alaturi de un tata habotnic in ale religiei, care nu intelegea ca tineretea ti-e data sa ti-o traiesti frumos cu petreceri specifice virstei?Si daca am fost fericita la 20 de ani?Nu,nu am fost .De fapt nu am simtit ca am 20 de ani,eram mult prea matura pentru ca aveam un servici unde lucram chiar si duminica si de noapte si dupa amiaza si daca voiam sa fac ceva pentru mine nu aveam timp nicidecum,iar daca aveam putin timp eram foarte ,foarte obosita sa-mi mai arda de ceva.Deci,asta a fost tineretea mea,n-ar mai fi fost!

    RăspundețiȘtergere
  9. Tudor, daca ai sti cat amar de dreptate are.
    Sunt atat de multi cei care se confrunta cu situatii de acest gen. Vin din provincie la facultate in Bucuresti, cu un sac de vise si incredere in propriile forte si rezista pana dupa primele 4-6 luni de munca intensiva (in ritm de multinationala cedeaza chiar mai repede). Dupa ce constientizezi ce se intampla si cum anume te-ai transformat, ramai doar cu senzatia ca esti golit.Iti dai seama ca ai ramas fara vise, fara timp, fara prieteni prea multi, fara viata. Asta pentru ca ai uitat sa spui stop.
    Ar fi mai atat de multe de spus. Lucrurile astea iti afecteaza treptat toate planurile vietii si nu-ti dai seama decat dupa ce raul a fost produs. Ieri, una dintre prietenele mele a lesinat pe strada. O alta rataceste pe la medici incercand si sperand ca o sa-si recapete starea de echilibru, fizic si psihic. Ai grija, draga autoare"!

    RăspundețiȘtergere
  10. bacul se ia pe pile, e foarte adevarat ce a zis. mi-e scarba de tot. am vazut in astea 2 zile lucruri incredibile, copii de nota 10 luand 5,6,7 ... de ce? poi pt ca nu au fost lasati sa vorbeasca, pt ce erau profesoarele nervoase ca au incurcat foile, pt ca au intrebat pe langa subiect, intrebau amandoua in acelasi timp, altceva...

    in clasa mea au fost note de 10 la cei mai slabi copii, nu pot sa spun ca ceea ce simt acum e invidiei, dar doi de 10 la oral te ridica mult.
    cu 15 milioane au cumparat tot bacul... in clasa in care va fi copilul care si-a platit bacul se va putea copia.
    noua ne-a cerut 500 mii pt protocol, altor elevi de la alte licee i s-a cerut 2 mil...

    sunt uimita de tot, am ramas cu un gust foarte amar
    ieri am plans toata ziua, le-am zis alor mei ca nu ma duc la comisia 3, ca nu vreau sa iau si eu 6, si sa isi bata si joc...

    am ajuns la liceu, am intrat in sala alaturi de 3 elevi de la zi si 6 de la seral.
    in timp ce noi trebuia sa ne concentram ele radeau, radeau cu rasul acela care iti sta pe creieri cand esti intr-un moment mai tensionat. tot timpul au vorbit, ele cica vorbeau in soapta, dar am auzit tot ce au zis...
    am citit textul de 5 ori ca sa inteleg ceva, citeam in gol pt ca nu ma puteam concentra... mi-am scris pe foaie doar cateva idei... am asteptat cateva minute dupa ce am terminat, ca sa imi treaca emotiile si sa fiu coerenta

    incep sa vorbesc, le zic ca am biletul 56, ele inteleg 66, se enerveaza, tipa... bun... incep sa vorbesc, ele vorbeau despre operatie, ma simteam invizibila, m-am oprit, dupa secunde bune si-au dat seama ca eram si eu acolo, au inceput sa imi puna intrebari capacana, imi puneu intrebari amandoua in acelasi timp, nu stiam cui sa ii raspund, raspundeam pe rand...

    la sfarsit au zis ca e prea devreme sa dea 10... 9 e bun.
    nu am zis nimic, mi-am luat foaia si am plecat... cu un gust amar, dar cu fericirea ca am luat un 9 care pt mine are valoare de 10 + la comisia cea mai tampita

    uneori ma intreb: e bine sa fi corect intr-o tara in care toti fura sau dau mita?
    de ce colega mea, care a invatat tot anul a luat 8? poate ca pe locul ei la facultate va intra unul care a dat bani la bac...

    mi-e sila!

    RăspundețiȘtergere
  11. pentru mine cea mai marfa perioada din liceu.. a fost cand am dat bacul. as da bacu' in fiecare an :))

    RăspundețiȘtergere
  12. si da, andreea, bacul se ia pe pile.. si copii care invata iau note mai mici decat cei care au lenevit 4 ani.. si care acum copiaza.. sau cumpara.. note.. traim in romania si asta e sistemul. Probele orale sunt o aberatie si nu reflecta in niciun fel cunostintele elevilor. reflecta doar buna sau proasta dispozitie a persoanelor din comisie... Ori intri in sistem.. ori.. stai si te oftici.. ca alti iau note mai mari ca tine :)

    RăspundețiȘtergere
  13. si ar trebui sa nu facem nimic in privinta asta? sa intram in sistem si copiii nostri sa treaca prin aceleasi lucruri?
    oare cine are de gand sa ia masuri? daca noi suntem viitorul tarii..si noi procedam asa..toata treaba asta va continua la nesfarsit!

    RăspundețiȘtergere
  14. Dureros adevar. Realitatea e intotdeauna cruda. Uneori nu ne ramane decat sa inchidem ochii si sa ne alsam cazuti in golul negru si fara sfarsit ...
    :-<

    RăspundețiȘtergere
  15. Pfff..poate sunt eu prea naiva si ma gandesc ca oamenii care vor chiar pot face ceva. Hai mai, fiti seriosi! Nu mai stati cuminti in bancutzele voastre si spuneti ce ganditi! E usor sa te resmnezi..mai greu e sa iei atitudine.

    RăspundețiȘtergere
  16. Eu n-o sa stau peste program! Am stat (tot pe 850 - brutul pt cei care n-au terminat facultatea). Degeaba. Nimeni nu e de neinlocuit. In cele din urma am demisionat (f. fain pana-ti dai seama ca depinzi de altii, chiar daca ei nu-ti reproseaza nimic). Multinationala merge si nu cred ca-mi simte cineva lipsa. Life's unfair mi-a spus cineva. Cliseu. Suntem noi fraieri sau ne place sa impresionam cu cat muncim.
    Nu stiu.
    Stiu doar ca am invatat multe, bune si rele. La cursuri nu-mi mai spuneau lucruri noi, le traisem. Stiu ca de luni o s-o iau de la capat. Si ca nu va fi mereu roz. Dar unii vad mai mult roz decat altii.

    PS: imi place uimirea celor din minister: am descoperit ca la BAC se cunosteau subiectele, ca s-a copiat etc. Ca sa vezi, ce descoperire! Unde ati trait pana acum?

    RăspundețiȘtergere
  17. "E trist, sunt frustrata dupa o zi in care am facut training unui grup de 10 persoane, care se uitau la mine ca vitelul la poarta noua...."

    anumite meserii, nu sunt pentru oricine, asa ca ar trebui sa se reprofileze traineritza singura din scrisoare. si se mai mira ca are 850 RON... e trist ca unii vor sa fie ceea ce nu sunt!

    RăspundețiȘtergere
  18. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  19. 987BAC-ul - 2 sapt in care cu totii ne-am batut capul cu profi corupti,mita si coruptie...da` dupa ceva timp toata lumea ajunge la concluzia ca oricum notele alea nu mai conteaza..ajungem la facultate si dam acolo de profi si mai corupti, de studenti la buget care isi cumpara toate examenele...deci bac`ul este incputul unui lung sir de dezamagiri....

    RăspundețiȘtergere
  20. Doamne, nici nu am rabdare sa va citesc. Nu mai fiti asa pesimisti. Bucurati-va de tinerete, de tot ce va ofera viata. E atat de frumoasa, iar noi suntem liberi sa alegem fiecare moment pe care il traim.
    Si eu am avut bacul, si a trecut. Nici macar nu imi mai amintesc de el. Gata, un pas inainte, nu inapoi. Acum e licenta si serviciul, si deadline-urile si toate treburile astea de oameni mari..si e greu, e foarte greu. Nu munca si responsabilitatile ne aduc nefericirea.
    Zambesc, ma enervez, zbier, trantesc, ma revolt, muncesc, lupt, ma bucur, rad, plang, iubesc... viata e plina cu de toate.
    De ce vorbiti atat de mult de mita si furt? Fiti voi cinstiti, un model, si va fi suficient pentru a va asigura un viitor frumos voua si celor de langa voi in primul rand. De multe ori am impresia ca noi, romanii, nu scapam de treaba asta cu mita si furtul pentru ca ii dam o prea mare importanta- importanta antrenata de nesiguranta, frica si comoditate. Cam asta am vazut eu si in echipa nationala a Romaniei, ca sa fac asa o paralela. :P

    RăspundețiȘtergere
  21. Faptul ca autoarea a realizat ca nu asta isi doreste, cred ca este cel mai important, de acum depinde doar de ea sa iasa din situatia asta. Nu spun ca e usor, dar nu e imposibil. Oamenii societatii actuale fac prea multe eforturi pentru a-si construi o imagine buna in ochii celorlalti, de multe ori renuntand la ei insisi pentru asta. Traieste pentru tine, nu pentru ceilalti. De ce trebuie sa demonstrezi altora ca poti? Nu este suficient ca tu stii asta?

    RăspundețiȘtergere
  22. uoffff!! as da orice din viata mea de acum pt o clasa a12a, la 18 ani... nu stiu cum suna, dar ma regasesc atat de mult in scrisoarea asta anonima...cu serviciu imediat dupa liceu numai ca sa ma intretin in Bucuresti, capitala tuturor "posibilitatilor"... sa nu depind de ai mei...cu facultate la zi, cu o colega perversa care imi cere bani knd imi tine locul(pt k am examene dimineata), dar eu tot sa fac pe gratis, ca nu am vechimea ei... si chiar azi ma gandeam: nu am cum sa renunt asa usor, cand ai mei au lucrat 30 de ani si au un salariu de 500 ron??TREBUIE SA LUPT!! pt ca asta e viata...

    RăspundețiȘtergere
  23. aaaa... si cu toate astea... multi imi spun: DE UNDE ATATA ZAMBET?? n-ai si tu probleme?? pffff... daca ar stii ei... :)

    RăspundețiȘtergere
  24. Trist ..dar adevarat.
    Scoala isi pregateste elevii pentru adevarata lume ?
    "Study hard and get good grades and you'll find a high-paying job with great benefits" e sfatul pe care il primim mai toti cu mare drag,de la parinti.
    Adevarul este ca nu suntem pregatiti pt lumea reala,nu beneficiem de un management finaciar si daca nu luam masuri ,mai curand decat ne imaginam ne vom gasi prinsi in "RAT RACE".

    Poate fi de folos:)
    http://www.scribd.com/doc/454036/Robert-T-Kiyosaki-Rich-Dad-Poor-Dad

    RăspundețiȘtergere
  25. nu pot sa zic ca nu e adevarat ce-atzi scris mai sus...si eu am avut emotzii la oral, mai ales ptr ca majoritatea colegilor mei, fatza de care shtiam ca ma descurc mult mai bine au luat 10...si-mi ziceam ca nu pot s-o dau in bara
    dar nu cred ca trebuie atat de tare dramatizata situatzia..dak te gandeshti d la inceput ca doar aia care au platit iau note mari si-tzi faci probleme dinastea e clar ca o sa ai emotzii super mari si n-o sa fi in stare sa vorbesti coerent...sau sa citesti textu cum zicea cineva mai sus..
    mie mi-au disparut emotziile cand am inceput sa rezolv subiectu... am scris mult p ciorna si am si aberat tocmai ca sa nu-mi puna ei alte intrebari...si a fost chiar ok
    probabil dak nu luam notele astea eram si eu revoltata...dar dadeam vina p mine in primul rand.ptr ca mi se pare normal sa vorbesti frumos cu profii sa incerci sa nu-i calci p nervi si, eventual sa-tzi scri tot p foaie dak esti constient ca esti mai emotiv...

    RăspundețiȘtergere
  26. de ce suntem asa de pesimisti?
    Pentru unii ca traiesc in Romania e cel mai mare chin, pentru altii Italia,pentru unii America..si tot asa.
    Impacativa oameni buni cu aceasta viata, si faceti-o voi cat se poate de frumoasa.
    Luptati pt ea, ca se merita, si e al dracului de scurta.
    Ma intristeaza oamenii tristi:(

    RăspundețiȘtergere
  27. Atunci cand realizezi ca a trecut cea mai frumoasa parte din viata ... si ca se termina brusc, iti dai seama ca totul se rezuma la cati bani ai in buzunar, nu pe ceea ce ai in cap si nimeni nu se schimba ...

    traim intr-o tara in care mita si relatiile fac totul ...
    a trecut un an de cand am dat bacul, un an care a trecut mai greu decat anii de liceu, de distractii...
    a venit incet anul de facultate si odata cu el au venit si profesorii pe care nu-i intereseaza absolut nimic din ce stii si din ce ar trebui sa stii, ci ii intereseaza doar ceea ce vor ei sa predea, sa termine cursurile si sa plece acasa...
    colocvii, examene, alte examene ... timp liber zero ...
    Inveti pentru un examen saptamani intregi , scrii ce este in manuale, te chinui ... si iei un amarat de 5 ....
    Doua saptamani mai tarziu, acelasi profesor da o restanta , toti care se prezinta ... foi goale, toata lumea trece ....
    Unde mai e dreptatea...corectitudinea ? In buzunarele celor care au bani ...
    Totul se cumpara, pana si Liberul Arbitru ...

    RăspundețiȘtergere
  28. o doamne! a fost asa frumos...liceu, bac...tot! daca sunt si oameni care aspira sa dea la o facultate nu vreau sa le spulber visele, dar fratilor... stit ce visam intr-a 12-a? cai verzi pe pereti! mama...ajung la facultate, nu mai stau sub mana parintilor(sunt din bacau, la facultate in bucuresti), fac ce vreau, vin cand vreau, n-o sa am nici o grija si tot asa. poate mie daca mi-ar fi spus cineva adevarul despre facultate intr-a 12-a nu mai eram tentata sa dau la facultate. si am muncit sa ma ma duc la olimpiada la nationala la mate ca sa intru fara examen si tot asa. nu e deloc asa. abia acum apar grijile. vrei un job, vrei sa ajungi departe in minunata ta cariera viitoare, iti dai seama ca esti intr-un oras plin de oameni tristi si ignoranti si te trezesti ca peste noapte ai devenit si tu al fel. uiti sa mai visezi si sa mai traiesti si sa mai fii tu! mie mi-a cam omorat spiritul bucurestiul si facultatea si munca si tot asa!

    RăspundețiȘtergere