[ascunde postari]
arhiva

rss | facebook | twitter | vama | contact

luni, 7 decembrie 2009

Expozitia noastra de jucarii

Comentariile voastre de la postul anterior m-au dus cu gandul la ideea acestuia.

Va propun sa facem o expozitie a jucariilor voastre preferate in preajma Craciunului. Hai sa descriem jucaria preferata. Din orice timp sau anotimp. Cat mai multe detalii sunt binevenite. De la soldatelul de plumb la bicicleta Pegas, de la "Dacii si Romanii" la Playstation. De la papusi la trusa de traforaj. Si cate si mai cate. Hai sa ne inseninam cu expozitia noastra virtuala. Orice varsta e binevenita.

Eu am dat tonul cu trenuletul meu. Si mai am niste cowboy PlayMobil cu accesorii. Centuri, pusti, caii lor. Apoi ar mai fi celebrele masinute MatchBox. Puteti sa trimiteti si fotografii ale jucariilor, promit sa le postez.

Deci?

47 de comentarii:

  1. Simona7 decembrie 2009 la 20:36

    "camelia"...prima papusa...

    pe vremea mea, mosu" punea cadourile sub perna.
    nu pot sa descriu emotiile pe care le-am avut, atunci cand am gasit-o sub perna...

    si acum le traiesc dar sunt de alta natura, pentru ca le traiesc impreuna cu baietelul meu!

    SARBATORI FERICITE tuturor!

    RăspundețiȘtergere
  2. claus7 decembrie 2009 la 20:58

    Calutul... m-am balanganit pe el pana a ramas fara ochi si coama.
    Iepurasul de plus mai mare decat mine; i-am ros urechea.
    Cea mai adevarata victorie in materie de cadouri (Mos Nicolae e vinovatul) a fost mobilierul de bucatarie in miniatura... pfui cat am gatit in bucataria aia; si cate tipuri de mancaruri am facut.
    Si multe, multe altele. Expozitia mea de jucarii nu ar fi existat fara mama si tata. Imi este dor de ei..asa cum erau atunci. Poate vreodata am sa construiesc si eu o expozitie frumoasa de jucarii.

    RăspundețiȘtergere
  3. Bianca7 decembrie 2009 la 20:58

    Chiar...."Dacii si romanii"....Cat de mult am iubit jocul asta:X Pana mi l-a stricat frate'miu...Mai era "Piticot".....Catelul imens de plus,pe care il am si acum....Iepurasul de plus maro,primit de ziua mea de la nanutza mea.....Catelul de plus alb cu pete negre,primit de la Mos Craciun:) Si in special,ursul Panda(cum ii ziceam eu) albastru si pufos[il am de cand m-am nascut si am o poza in care acesta era mai mare decat mine:))] Multe amintiri....:)

    RăspundețiȘtergere
  4. Nanuca7 decembrie 2009 la 21:20

    Eu mi-am petrecut cea mai mare parte a copilariei la tara. In perioada aia nu ne permiteam prea mute jucarii, iar cele pe care le aveam nu erau asa interesante....insa aveam o curte mare cu o multime de locuri si obiecte care sa ne puna imaginatia la incercare mie si fratelui meu. Cel mai mult ne placea sa construim....construiam tot felul de lucruri: colibe din baloti cu acoperis de crengi (unde ii invitam cu mandrie pe copii de pe ulita odata ce erau terminate); corabii sus pe claie cu catarg si paturi vechi pe post de panze (cu sistem de ridicare si coborare a panzelor inclus – asta ni se parea mare lucru) si albia bunicii in loc de barca de salvare. Insa ce mi-a placut cel mai mult si imi place in continuare nu e nici joc nici jucarie – LEAGANUL. In fiecare vara reconstruiam leaganul in nucul din curtea bunicii. Senzatia e bine cunoscuta tuturor...si mie imi mai placea ca atunci cand ma asezam pe el eram cu fata spre soare si in timp ce ma leganam imi apareau tot felul de culori si forme in fata ochilor inchisi. Puteam sa ma dau in leagan toata ziua...ma plictiseam cel mai greu de el. Si in ziua de azi, de fiecare data cand prind ocazia, ma dau in leaganele din parcurile pentru copii. (azi am 25 de ani).

    RăspundețiȘtergere
  5. dee7 decembrie 2009 la 21:27

    Trenul electric. Era pentru mine o chestie imensa. Era ca o intreaga expozitie de jucarii. Si adoram pur si simplu sa vina tata si sa il montam cu zambetul pe buze in fiecare seara. Si apoi sa stam sa ne uitam toti trei la ce treaba buna am facut(am si un frate).
    O a doua jucarie preferata se numeste "Polly Pocket". O cutiuta ciudata cu casa unei fete si a uni cal. Este un mister inca aceasta casa in miniatura. Si ca orice mister ma fascineaza.

    RăspundețiȘtergere
  6. Simona7 decembrie 2009 la 21:29

    pozele se trimit pe adresa bedforlove@gmail.com?

    RăspundețiȘtergere
  7. cristina7 decembrie 2009 la 21:37

    Aveam niste cuburi de lemn, vreo 12, care formau un fel de puzzle, stiu ca pe o parte era un cal...
    Am primit odata de la mos craciun ce mi s-a parut cea mai tare jucarie...ii ziceam "trusa". Era cat o valizuca mica, roz, cu barbie pe exterior. Se si incuia! In interior avea o oglinda mare, inconjurata de becuri, pluuuus...un uscator de par mic pe baterii (care chiar functiona), un pieptan, o perie de par, un ruj rosu de plastic...hmm, altceva nu mai stiu, desi era destul de mare, avea mai multe obiecte.
    Am avut si trenulet si chiar l-am tinut multi ani intr-o stare foarte buna. Mai rau era cu copii care veneau in vizita; ne era asa drag de el ca il ascundeam cand veneau "scandalagii".
    Oricum, amintiri frumoase :)

    RăspundețiȘtergere
  8. anaid7 decembrie 2009 la 21:52

    Chiar jucarie preferata nu am avut, dar imi placea cel mai mult sa ma plimb cu bicicleta cu prietenul meu cel mai bun, care nu mai este. Aa, de fapt am avut o minge albastra care a fost preferata mea :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Rucs7 decembrie 2009 la 22:02

    Jucaria mea preferata pe vremea cand eram micutza era un urs alb cu urechi galbene, cu ochi negri asa ca bilele, pe care il imbracam tot timpu cu hainutzele mele de cand eram bebe. Nu stiu din ce era facut, ca era foarte greuuu, asa ca un covor :)). Bineinteles ca in ani, s-a murdarit foarteee tare si mama nu mi-l putea spala ca se usca greu cica. Cred ca cel mai des l-am imbracat cu o rochitza albastra :)), desi el era barbat.cred :)). Momentan e intr-o cutie undeva, cu o parte din jucariile mele, ca nu mai incap pe raft toate si nu pot renunta nicicum la ele.

    Si in zilele noastre, cred ca jucaria cea mai draga e Dudu, un soareco-urs , inca nu am depistat ce e, asa mare mare, care l-am primit cadou de majorat de la colegi, pentru ca ei stiau ca de ani de zile imi doresc o jucarie cat mine de mare :)).

    RăspundețiȘtergere
  10. dana7 decembrie 2009 la 22:18

    Crescand printre baieti, jucariile mele preferate erau pustile si soldateii!:) Aveam frate la soldatei de toate dimensiunile si formele,de la nazisti cu mustacioara la cowboy-isti cu lasouri..!:) de Craciun fiecare isi instala armata strategic pe ramurile bradului impodobit,fapt ce ducea inevitabil la imburdarea acestuia,ca prada de razboi..!:))Ei,dar totusi o papusa tot aveam,cea mai frumoasa papusa posibila, Rodica, cheala,cu niste ochi mari si rochita alba cu dantela!:) Chiar iti sunt recunoscatoare pt. rascolirea acestor amintiri frumoase!:) Vin Sarbatorile, vin..!!:))))

    RăspundețiȘtergere
  11. Bombitza7 decembrie 2009 la 23:06

    Am 21 de ani si mi-am comandat in camera mobila de pirat. Am un pat in forma de corabie, o comoda in forma de cufar si un birou in forma de punte. Pe langa alte jucarii. Asta e jucaria vietii mele. Tema e trista, dar in acelasi timp romantica.

    Jucariile mi-au placut in totdeauna: puzzle, masini si animale de plus. Acum am primit o carte de povesti si o carte de colorat.

    RăspundețiȘtergere
  12. Madalina Dascalu7 decembrie 2009 la 23:15

    jucaria preferata: a fost de 2 lei, dar la propriu, sa va zic cum a fost, am strans eu banutii astia (cu colindu parca) si problema se punea ce sa-mi iau cu ei: o minge sau un ursulet nu mai mare de o palma, rationamentul a spus ca mingea se va sparge, asa a aparut ursuletul jojo in viata mea, asa a vazut ursuletul tara cand plecam in cantonamente sau la concursuri cu scrima, nu lipsea din bagaj, chiar daca era indesat pe furis acolo :))

    RăspundețiȘtergere
  13. Raluca7 decembrie 2009 la 23:17

    Papusa mamei mele, cu par blond si ondulat si ochi albastri, pe care am vrut sa o fac sa semene cu mine: i-am facut breton [unul incredibil de stramb, dar se explica: aveam vreo 6 ani] si i-am colorat ochii cu un marker negru, care bineinteles ce s-a luat la prima interventie a mamei. Cu parul nu a mai avut ce sa faca.
    Ii faceam si haine. Ii luam masuri [avea vreo 50 de cm], cautam petice colorate si o puneam pe mama sa le coasa. Trebuia sa ma rog de ea o saptamana ca sa isi faca timp pentru hainutele papusii mele. ;))
    Si am mai avut un urs de plus cu care dormeam, dar nu pentru ca mi-era urat sa dorm singura. Nu. Pentru ca am crezut ca lui ii e urat sa doarma singur. Pana la urma s-a descusut si a iesit plusul din el... plus un ochi scos. Pacat. Acum habar nu am pe unde e :-<
    A, si iepurasul de plus caruia i-am tuns barba. Mi se parea ca era prea mare [desi era foarte frumos, si era pufos :X]
    Imi e dor de jucariile mele.

    RăspundețiȘtergere
  14. Alina7 decembrie 2009 la 23:40

    Cat de frumos e Craciunul! Nicicand amintirile copilariei nu sunt mai vii si mai arzatoare! Amintiri ce provoaca fiori de bucurie,dar si surasul trist al nostalgiei..
    Caut in adancul meu acele momente.. ascunse undeva intr-un colt de suflet, cand stiam sa pretuisc lucrurile mici si simple.
    O papusa Barbie-prima mea jucarie- cu o rochita albastra de printesa, avea chiar si trena! Ochii mari si expresivi datorita genelor lungi si culorii verzi-caprui(niciodata nu m-am lamurit asupra acelei culori,era o ciudatenie).. si parul blond, lung si matasos. O adevarata incantare pentru o fetita de la tara a carei preocupare principala in copilariei fusese munca pamantului si jocul pe afara, oriunde si cu orice.
    Cu timpul rochita s-a transformat intr-una scurta si cu decolteu adanc, iar parul lung si balai intr-o freza "cool", cu tepi :)). S-a modernizat papusa mea. I-am pierdut insa urma. Nu o mai gasesc decat acolo,in suflet. Au urmat alte jucarii, pe care nu am pus insa pret. Nimic nu se compara cu magia primei jucarii. Imi amintesc cu cata surprindere am descoperit camera unui coleg, in clasa intai, plina cu mormane de jucarii. Nu mormane, munti. Erau peste tot, de toate felurile si culorile. Trist. Acel copil nu a simtit bucurie. Si nici magie. Pentru ca a fi copil inseamna a fi simplu si inocent. "Have you seen my Childhood?
    I'm searching for the world that I come from.."

    RăspundețiȘtergere
  15. Upanishada7 decembrie 2009 la 23:40

    intotdeauna mi-au placut jucariile de plus, fie ele mari sau mici. inca mai am multe dintre ele si inca imi mai cumpar... cand vad o jucarie care-mi bucura sufletul. Jucaria mea preferata a fost un catelus mic de plus, care era siclam pal pe spate si alb pe burtica si avea o fetisoara asa... tristutza-nevinovata-neajutorata si era mic, incat imi incapea intr-o palma... eu fiind mica... era ca si cum tineam un pui mic de pisic in palma... acelasi sentiment mi-l oferea. nu-l mai am... si oricum e o povestioara hazlie in spate, caci tin minte si-acum ca eram in magazin si era un raft plin, iar mama mi-a zis sa aleg, iar eu am ales acelasi model de catel, dar mov, iar mama mi-a zis sa-l iau pe cel siclam-pal... si tin minte ca in sinea mea, de copil, m-am intrebat DE CE M-A MAI PUS SA ALEG ? Peste ani i-am povestit mamei si am ras... dar chiar si-asa tot a fost plushul preferat.

    RăspundețiȘtergere
  16. omul cu vopseaua7 decembrie 2009 la 23:42

    hmmm... amintiri calde imi inunda mintea... cred ca aveam vreo 3-4-5 ani cand tineam ca la ochii din cap la un maimutoi pe care il numisem Mos Arici. Ciudat, acel maimutoi nu avea nici un caracter al frumosului animal. Avea 2 maini, 2 picioare, o palarie parca, si un nas conic, rosu. Nimeni nu stie cum de l-am numit asa. As fi vrut sa mai stiu eu. Din pacate, acum am 22 de ani, iar mintea mi-e umpluta de alte lucruri (tehnici de biologie moleculara, unde incep doctoratul peste 2 ani). Mi-e dor de copilarie. Ar fi fost atat de frumos sa traim cum gandea george carlin, parafrazand: sa incepem cu moartea, ca sa scapam de aceasta problema. sa continuam cu cativa ani intr-o casa de batrani, din care sa fii izgonit cand devii prea tanar. muncesti 40 de ani, iar dupa aceea esti gata de distractie: plaja, vama veche (in perioada buna), majorate, betii. incepi sa te joci, sa ai din ce in ce mai putine responsabilitati, sa petreci 9 luni plutind. iar dupa aceea, totul sa se termine intr-un orgasm. mersi ca m-ai facut sa-mi aduc aminte.
    P.S.: unde trimitem pozele?

    RăspundețiȘtergere
  17. otrava7 decembrie 2009 la 23:51

    eu inca mai am o masina de pompieri din metal. rosie, cu faruri care se aprindeau, cu 4 roti mari de fier si un cerculet de plastic sub masina pe care sunt 2 roti de plastic. asta pentru ca de fiecare data cand loveste ceva in fata masinuta se intoarce pe loc. are si 2 pompieri de guma, unul conduce bolidul iar celalalt sta cuminte in dreapta. mergea 2 2 baterii mari pe care le puneam in spatele masinii, in portbagaj. cei doi pompieri aveau casca rosie tot de guma. masinuta este dotata si cu un parbriz fara geam. este made in china si eram tare bucuros cand tata ii punea baterii si eu apasam butonul de pornire.

    RăspundețiȘtergere
  18. Anonim8 decembrie 2009 la 00:30

    danut-nu e jucarie,e bebelush de cauciuc,il am de la 3 ani,ii fac haine noi odata pe an,il tin mereu in pat langa perna mea
    cand eram mai mica i-am desenat fire de par cu pixul,asa a ramas,dar tot frumos e,a,ii lipsesc genele de la ochiul stang
    monopoly-jocul meu preferat
    sims-jox pc preferat
    jucaria preferata-aveam o orga de jucarie,scoate niste sunete si un microfon de plastic

    RăspundețiȘtergere
  19. Miss G.8 decembrie 2009 la 01:33

    pentru mine...cea mai frumoasa jucarie,daca o pot numi asa, a fost SANIA.mi-o repara tata in fiecare an pentru ca iarna eram de dimineata pana seara pe derdelus si nu avea cum sa ramana intacta.frumoase amintiri...superba copilarie

    RăspundețiȘtergere
  20. ancaciobanu8 decembrie 2009 la 07:13

    Prima mea papusa nu a fost nici Barbie,nici Stefania si nici Hannah alias Miley Cyrus,ci doar o sirena care si-a pastrat coada o singura zi,dar a adus-o Mosu' si am ramas si acum cu gandul la ea.

    RăspundețiȘtergere
  21. Corina8 decembrie 2009 la 09:09

    :) prima mea papusa (si ultima)care a avut ghinionul sa-mi cada in mana a ramas cheala:m-am gandit sa o spal si i-a picat toata podoaba capilara.Asa am ramas eu cu frumusete de balerina cheala :))

    RăspundețiȘtergere
  22. Sweet little nightmare8 decembrie 2009 la 09:24

    Nu-mi amintesc sa fi avut vreo jucarie preferata, ma bucuram de putinele jucarii pe cere le aveam atunci. Am crescut cu baietii de la bloc, sufland in tevile cu cornete si aruncand niste lanturi, joc la care castigam si schimbam intre noi diverse surprize de la gumele Turbo cu masini si fotbalisti. Dar a fost o copilarie frumoasa.
    Mai tarziu mare fiind m-am bucurat de primele papusi Barbie si le confectionam tot felul de hainute.

    Acum construiesc alaturi de copilul meu tot felul de nave Star Wars,roboti Bionicle,castele si barci cu pirati si ma bucur odata cu el.
    Ne dorim impreuna sa se aduca mosul un WII, am incercat toate jocurile de strategie pe calculator.
    Atat cat imi permite timpul retraiesc copilaria prin el in fiecare zi.

    RăspundețiȘtergere
  23. Anonim8 decembrie 2009 la 10:16

    Imi aduc aminte, ca atunci cand eram mic faceam colectie de masinute dintralea de tabla, metal ce erau, si tin minte ca odata am facut rost de un tir, mamaaaa ce era pe la mine prin camera pe jos, faceam din carcase de la casete faceam drumuri...era super...Imi mai aduc aminte cu placere si de acei soldatei de plumb...mama ce ma mai distram si cu aia...

    RăspundețiȘtergere
  24. Sana8 decembrie 2009 la 10:55

    era Malut :) un ursulet care si-acum 'traieste' imbracat in prima mea rochita. Malut pentru ca tinea tot timpul labutza stanga-n sus, si ai mei au vrut sa-l boteze Salut! dar a ramas Malut, de la Mos Martin. Era de fapt ursul mamei mele, il avea de cand era studenta, eu am acum 29 de ani, asa ca si Malut are fro 50 de ani!!!

    RăspundețiȘtergere
  25. ioanab8 decembrie 2009 la 11:36

    Jucaria mea preferata cred ca a fost Familia Hau-Hau ...o familie de catei cu mama, tata si 3 catelusi cum eram noi in familie(cred ca de-asta am si iubit-o atat de mult). A adus-o tata de la fabrica unde lucra atunci (o primise pentru ca avea 3 copii, din bunatatea marelui conducator),in alta parte nu se gaseau deloc jucarii. Tin si acum minte cand a intrat pe usa cu cadoul in brate si ne-a chemat pe toti trei sa ne arate ce ne-a adus mosul(cu care se intalnise pe drum :P)...Una din cele mai frumoase amintiri din viata mea.

    RăspundețiȘtergere
  26. Phade8 decembrie 2009 la 13:17

    jucaria mea preferata a fost un catel mic de jucarie colorat in toate culorile pe care l-am botezat Piki..am vazut unul la vecina mea si cred ca vre-o cateva luni tot imi doream unul pana cand mi l-a facut cadou fratele meu mai mare..si acum cand ma uit la el imi aduce aminte de copilarie....

    RăspundețiȘtergere
  27. DEEA8 decembrie 2009 la 13:50

    Am fost un copil fericit si am avut foarte, foarte multe jucarii. Jucarii de plus , papusele, si , desi fetitele nu prea se joaca cu asa ceva, masinute.De-a lungul anilor copilariei mi s-a schimbat preferintele. De obicei ultima jucarie cumparata era cea mai iubita, si tot asa. Insa, dintre toate amintirile mele , cele mai dragi sunt legate de o cutiuta muzicala. Vazusem un film in Ajunul Craciunului cand aveam cam 9 ani , si era in film o fata care avea o cutiuta muzicala. M-a incantat foarte mult, si mama mi-a spus ca toate domnisoarele au asa ceva. A doua zi dimineata, mi-am gasit cutiuta muzicala sub brad. Eram atat de fericita incat imi era frica sa rotesc cheita sa nu cumva sa o stric.Era rosie, in forma de inimioara si avea o balerina cu fustita roz care dansa...Am avut foarte mare grija de ea. In special in apropierea Craciunului, stateam ore in sir privind balerina dansand, si imaginandu-mi alte lumi nebanuite... peste vreo 2 ani am pierdut balerina..Am plans mult , dar mama mi-a spus ca eu acum sunt mare si ca ea tb sa faca fericita si o alta fetita care nu are atatea jucarii si m-am linistit. Inca o am ,acum are si un coltisor spart, dar nu ma indur sa renunt la ea. De obicei trec pe langa ea in graba,fara sa ii acord atentie, dar in preajma Craciunului, cand impodobesc bradul , o pun sa cante si imi las gandurile sa zboare...probabil cele mai curate ganduri ale mele...

    RăspundețiȘtergere
  28. ana-maria chivu8 decembrie 2009 la 13:58

    Jucariile mele preferate erau papusile!cred k in fiecare saptamana imi luam cate una!:)imi placea sa le coafez,sa le fac haine.Stiu ca am primit o data de la Mosu un catelus alb cu portocaliu,era pufos, avea baterii, mergea, latra singur si i se aprindeau ochii.

    RăspundețiȘtergere
  29. catoflu8 decembrie 2009 la 14:30

    Si eu am avut un ursulet din paie. Caruia i-am facut si o poezie pe la cca. 6 ani. Tatal meu m-a intitulat atunci Eminescu cel nou. :)

    RăspundețiȘtergere
  30. GreenEye8 decembrie 2009 la 15:42

    chiar ieri vorbeam cu sora mea despre jucariile copilariei...nu stiu cum de-au disparut dupa plecarea mea din casa parintilor...mi-e ciuda pe prostia mea...ar fi trebuit sa le iau cu mine...
    Aveam o intreaga armata de papusi de cauciuc. In anii '70-'80 toti copiii cred ca aveau cam aceleasi jucarii. isabel- bebelusa cu biberon; purcelusul- cu acordeon; camelia; mitica- baietelul cu fundul gol :D; mosulica; martinel-un ursulet galben de tot. si prima si singura papusa mare, primita cind am luat premiul I in clasa I-Denisa-o blonda cirliontata cu ochi albastri.
    Toata copilaria am fost ferm convinsa ca in timp ce dormeam toate papusile se jucau intre ele. Nu am reusit niciodata sa le surprind vorbindu-si. Eram chiar invidioasa pe ele ca puteau sa-l vada in fiecare an pe Mos Craciun.
    Ultimul mutunai mi l-am luat pe la 14 ani. Il cheama Malvolica, pe el nu l-am pierdut asa ca pot sa trimit o poza.

    RăspundețiȘtergere
  31. Ali8 decembrie 2009 la 15:43

    ...trusa de medic, sau mai corect spus, trusele de medic, pentru ca fiecare pom de Craciun venea parca insotit de cate o trusa, care evident nu supravietuia pentru mai mult de cateva saptamani...si trenuletul electric...locomotiva neagra si cele doua vagoane verzi...si papusa tobosar care trezea toata casa undeva spre ora 2...si papusile marionete, zambitoare si cochete pe care le-a "depus" Mos Nicolae direct pe perne...dar mai presus de toate astea...rasul si harmalaia care insoteau fiecare jucarie...papusa trebuia vaccinata in prima noapte petrecuta cu noi, trenuletul trebuia sa ajunga in halta construita cu piese de remi :D ...si camionul de plastic in care eu incapeam cu usurinta, nelipsit din peisajul intitulat "in fata blocului"...si primul ursulet de plus, roz desigur, sectionat fara mila pe burtica de sora mea (acum din fericire e medic si asa am reusit sa pun toata povestea pe seama vocatiei)... Cred ca mi-am iubit fiecare jucarie in parte...in special papusile tunse dupa o moda oarecum fantezista (ciuntite adica), cu ochii larg deschisi... pentru acurateze, permanent deschisi (lipiti cu prenandez "imprumutat" de la bunicul meu)..."baldachinul" organizat ad-hoc cu doua scaune lipite si asternuturile bune ale mamei...si da, imi e dor, dor, dor, de tot ce a insemnat copilarie...pentru ca expozitia mea de jucarii e insasi copilaria...

    RăspundețiȘtergere
  32. iculici8 decembrie 2009 la 16:04

    3 JUCARII:
    1. O CAPRIOARA CU ROTI SI CU O ATA...
    2. O PAPUSA TIP BARBIE
    3. URSUL MEU DE PLUS CU CARE DORM SI LA ASTIA 26 ANI. :D

    CAPRIOARA... AVEA DESENATI NISTE OCHI ATAT DE FRUMOSI... UNA DINTRE URECHI S-A PIERDUT :( NU STIU DE CE IMI ERA ASA DRAGA... I-AM PUS NUMELE "NALUCA" DUPA UN DIAFILM. ASA INTELEGEAM EU DIAFILMUL CU NALUCA... CA AR FI CU O CAPRIOARA... ACUM DACA AS MAI VEDEA DIAFILMUL (CE-AR FI SA-MI FAC TIMP INTR-O SEARA...?!)SIGUR ASA INTELEGE ALTFEL TOT...
    PAPUSA... ATAT DE MULT IMI DOREAM O ASA PAPUSA... TOATE FETELE DE LA BLOC AVEAU NUMAI EU NU. SI ERAM ASA TRISTA... LA UN MOMENT DAT GASISEM UNA LA UN MAGAZIN, DAR NU-L GASEAM PE TAICA-MEU SA MI-O CUMPERE ASA CA AM PLECAT ACASA TRISTA. PE DRUM ... ;)) AM CALCAT INTR-UN CACACEL DE PASARE, CAINE, PISIC... CE-O FI FOST... SI , STIIND CA ADUCE NOROC :)) , M-AM GANDIT CA "VOI AVEA PAPUSA" ... SI INTR-ADEVAR, PANA LA URMA M-AM INTALNIT CU TAICA-MEU SI MI-A CUMPARAT PAPUSA. :) NU VOI UITA NICIODATA ACEA ZI... ATAT DE TARE IMI DOREAM ACEA PAPUSA !!! :D MINTE DE COPIL MIC SI PROSTUT. :D
    URSUL ... PUR SI SIMPLU E URSUL MEU. N-ARE NUME. DE VREO 12-13 ANI DORM CU EL, DA' NU I-AM PUS NUME. URSU' E URSU. :D

    MULTUMESC PENTRU ADUCERILE AMINTE... >:D<

    RăspundețiȘtergere
  33. Oana Emilia8 decembrie 2009 la 17:16

    Jucaria mea a fost o papusa din material umplut cu vata, cu par de lana si palariuta. Se putea folosi si ca marioneta. Avea rochita rosie si ochi verzi si eram indragostita de ea. Ii pusesem numele "Tampita" dar nu imi mai amintesc de ce. A fost jucaria mea pana in clasa a 5a...

    RăspundețiȘtergere
  34. Unknown8 decembrie 2009 la 17:36

    Cea mai frumoasa jucarie a mea, a fost copilaria. Am simtit-o, am starns-o in brate, am iubit-o si am plans atunci cand nu i-am mai auzit bataile. Tineam spectacole pentru copii vecinilor, imi confectionam un microfon din crengi de nuc, taiam buretele ce statea pe scaunul din bucataria mamei si il puneam in varful batului, il legam bine sa nu se desprinda si totul era asa cum trebuia. Copilaria a fost jucaria ce m-a lasat sa am imaginatie, sa invat sa visez si sa castig adolescenta in timpul ei…

    RăspundețiȘtergere
  35. Pitty8 decembrie 2009 la 19:40

    Oaia mea de plus.
    E pufoasa si are la gat un medalion primit de la bunicul meu.
    Atat oaia cat si medalionul sunt pline de amintiri si nu vor disparea prea curand din camera mea.

    [si pe o labuta mai are un inel negru care l-am primit cadou de ziua mea azum 4 ani.:d]

    Pozele unde le trimitem?

    RăspundețiȘtergere
  36. ana melinda8 decembrie 2009 la 20:46

    Ce frumos...

    RăspundețiȘtergere
  37. Anamaria8 decembrie 2009 la 22:10

    Eu adoram masinutele de tot felul, cu toate ca sunt fata...;))

    RăspundețiȘtergere
  38. Moartea citeste blogul8 decembrie 2009 la 23:53

    eu aveam papusa mai mare si in spatele papusii avea o gaura , pe aolo ii bagam mancare , turnam apa etc., pana s-a umplut papusa si tot devenea mai grea si mai grea si intr-una din zile cand faceam baie ca sa nu-mi fie frica mama mi-a a adus papusa ea nu stia ce se gaseste in ea si cand a bagat-oo in vana a inceput sa pluteasca chestii:))

    RăspundețiȘtergere
  39. didiforever9 decembrie 2009 la 07:38

    Jucarii: Un top, atunci
    1. papusa Cristina, a rezistat, desi a fost"accidentata" de un baietel si superlipita de bunica mea
    2.negresa cu rochie lunga
    3. Jocul "Cine stie, raspunde, primit de la mos Craciun pe la 9 ani.

    RăspundețiȘtergere
  40. Erca9 decembrie 2009 la 10:35

    Aveam,si inca il mai am,un ursulet destul de modern pe atunci,caruia daca ii apesi pe labe sau nas stranuta,plange,rade,e furios sau ofteaza, ii striga pe mama si pe tata. Si era mereu cu mine si eu cu el,si asa radeam,plangeam sau stranutam impreuna. si baletam cu el in sufragerie pe muzica clasica. era un adevarat partener de dans

    RăspundețiȘtergere
  41. FatOldSun9 decembrie 2009 la 15:12

    Imi amintesc, printre altele, de un iepuras destul de murdar. Ne jucam impreuna in dormitor. La un moment dat l-am culcat. Mi-am amintit brusc ca nu poate adormi nemancat. L-am ridicat si-am pus mana pe locul in care statuse. Era rece.
    Nu-mi explicam. De obicei cand te ridici din pat, in urma ta ramane cald.
    Atunci mergeam la gradinita.
    Azi aproape ca s-a terminat si masterul.
    Astept cu nerabdare vara sa ma inscriu la un modul pedagogic. Vreau sa ma fac invatatoare. Atat mi-am iubit copilaria.
    Cu bine si cu cei buni!

    RăspundețiȘtergere
  42. Anonim9 decembrie 2009 la 16:10

    Eu l-am avut pe Gioni.. si nu, pe atunci nu stiam ca s-ar scrie Johnny si nici nu-mi pasa... Gioni era un pitic, dar abia pe la 14 ani mi-am dat seama de asta, intr-atat eram de fermecata de el...aproape ca il credeam om (mai ales ca-i pusesem numele dupa un nene)...intr-o zi l-am dat unui copil care n-avea jucarii..

    RăspundețiȘtergere
  43. roxy9 decembrie 2009 la 22:03

    jucaria mea preferata...probabil ca este ursuletul albastru pe care lam primit cand am implinit un an si la care tin inca la fel de mult chiar daca nu mai are aceeasi stralucire si nu mai nici nas...si apoi urmeaza elefantul roz cu caciulita cu care cateodata mai dorm pentru ami aminti cum e sa fi foarte mic:)

    RăspundețiȘtergere
  44. Anonim10 decembrie 2009 la 02:11

    Ursache Scufi...un urs de inaltime medie, alb, cu ochi expresivi si gene bine separate, de care m-am indragostit la prima vedere. Insa, lucrul asta a avut consecinte grave: durere in suflet cand am plecat la magazin si curiozitatea din timpul noptii ("oare cum ar fi sa dorm cu ursul ala alb si pufos in brate?")...Insa, mama a tinut minte magazinul respectiv, si cu prima ocazie in care a dat de bani...mi l-a cumparat. L-a scos dintr-o punga si am inceput sa tzopai. Il mai am si acum, dar este in sufragerie, undeva sus, ca sa nu il zmotoceasca nimeni si sa se mentina alb, cat de cat. Ii atribuiam suflet...si credeam ca uneori ii e frig..tin minte ca il strangeam tare, tare de tot in brate... sa il "incalzesc".

    RăspundețiȘtergere
  45. Pixie11 decembrie 2009 la 01:04

    Cand eram mica, mama nu ma prea lasa in fata blocului, ‘sa stau cu golanii’ si atunci petreceam mult timp jucandu- ma prin casa. Prietenul meu de suflet si tovarasul intr- ale prostiilor era Bebe, o papusa- bebelus putin sasie. Era dintre- acelea care inchideau ochii atunci cand le inclinai sau... cel putin asta se presupune ca ar fi trebuit sa faca (a mea avea un ochi defect). Imi amintesc perfect ziua in care, din cauza ploii si a unui canal infundat s- a facut o balta uriasa langa bloc si toti copii au iesit sa se joace pe langa ea. Ne- a lasat mama afara si pe mine si pe Bebe, care a facut o baie senzationala si a scapat astfel de urmele de carioca pe care le purta cu mandrie in crestetul capului chelios. Cel mai urat lucru care i s- a intamplat alaturi de mine a fost cazatura de la etajul 2 la subsol... Dupa el a urmat o papusa roz, semi- cheala pe care o iubesc de mor si- acum...

    RăspundețiȘtergere
  46. Unknown13 decembrie 2009 la 22:55

    29Jucaria cea mai nice din copilarie trebuie sa fii fost jocul pe televizor , era atat de nice schimbam casete unii cu altii , cand cineva avea ceva nou intro vara trecea pe la tot cartieru , jucam porcarii haioase jocuri de Terminator si Sega , mario si contra si tank si indiana jones si si si si tati iar sa stricat pistolu , pistolu se strica primu , apoi incarcatoru(de obicei se topea) apoi joystikurile , da nu era problema ca la craciunu urmator ii tocai la cap pe ai tai pana iti luau altu din bazar .Inca am unu , cei drept cu multe piese schimbate , si cand mie dor de mine bag un mario si salvez printesa , it still kiks the shit out of any other game la capitoulu pure fun.

    RăspundețiȘtergere
  47. Unknown13 decembrie 2009 la 22:55

    Jucaria cea mai nice din copilarie trebuie sa fii fost jocul pe televizor , era atat de nice schimbam casete unii cu altii , cand cineva avea ceva nou intro vara trecea pe la tot cartieru , jucam porcarii haioase jocuri de Terminator si Sega , mario si contra si tank si indiana jones si si si si tati iar sa stricat pistolu , pistolu se strica primu , apoi incarcatoru(de obicei se topea) apoi joystikurile , da nu era problema ca la craciunu urmator ii tocai la cap pe ai tai pana iti luau altu din bazar .Inca am unu , cei drept cu multe piese schimbate , si cand mie dor de mine bag un mario si salvez printesa , it still kiks the shit out of any other game la capitoulu pure fun.

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)