[ascunde postari]
arhiva

rss | facebook | twitter | vama | contact

luni, 9 martie 2009

Alchimie

iubito, as dormi cu tine
sa nu ne mai trezeasca niciun ceas,
sa coboram pe treptele uitarii
in pivnita cu vin de bun ramas.

imbratisati in forma primordiala,
s-alunecam din vis in unic embrion
si sa ne nastem impreuna a doua oara
amestec pur de sange, de suflet si Atom.

26 de comentarii:

  1. sa ne intalnim cu Rhemynia... :)

    RăspundețiȘtergere
  2. In clipa cand v-om fi nascuti deodata
    N-o sa mai recunoastem ce a fost
    Dar v-om ramane pururi laolalta
    Acelsi corp, acelasi suflet si Atom.

    RăspundețiȘtergere
  3. @vemmom: "În clipa când VOM fi născuţi deodată
    N-o să mai recunoaştem ce a fost
    Dar VOM rămâne pururi laolaltă
    Acelaşi corp, acelaşi suflet şi Atom".
    românul s-a născut poet, ce-i drept...

    RăspundețiȘtergere
  4. prima strofa e ok
    a doua, in schimb, sufera prozodic
    varianta:

    îmbrăţişaţi în aură primară
    s-alunecăm din vis în embrion
    şi să ne naştem pentru-a doua oară,
    amestec pur de suflet şi atom

    RăspundețiȘtergere
  5. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  6. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  7. Imi cer scuze pt greseala facuta...era devreme...poate nu ii cea mai buna scuza dar totusi...:|

    RăspundețiȘtergere
  8. mai lasati-va de poezii ca nu v-a rugat tudor sa i-o continuati,el a lasat-o asa probabil tocmai pt a lasa loc misterului :)
    no offence,dar care e legatura cu alchimia..ca eu sunt mai prostuta si nu ma prind

    p.s.daca va nasteti impreuna,dupa aceea se cheama incest ;))

    RăspundețiȘtergere
  9. frumoasa poezie. dar baietelul iubire ce mai face? :)

    RăspundețiȘtergere
  10. ca-l vrei e normal. dar cu cine?? :))

    RăspundețiȘtergere
  11. am scris si eo ceva in genu asteia... foarte marfa! am fost fericita sa citesc ceva asemanator cu ce am facut eu:P

    RăspundețiȘtergere
  12. minunata creatie.. este de o insemnata bogatie lirica si mai ales plina de trairi pure, sacre..

    RăspundețiȘtergere
  13. Sunt atât de amare minutele în care tu eşti nord
    iar eu sunt sud,
    încât dacă întind mâna spre cer
    nici măcar umbra nu ţi-o ating.
    orele târzii ale nopţii îmi însingurează
    clipele,
    dar ştiu că lumina din spatele ochilor tăi blânzi
    e singura care mă poate trezi.
    salvează-mă şi nu mă uita
    atât de departe şi totuşi
    atât de aproape de …. Tine.

    frumos tare ce ai scris:)

    RăspundețiȘtergere
  14. As citi non-stop pe blogul tau, Scoti atat de bine in evidenta fiecare sentimnet perfect si imperfect,privesti dincolo de aparente si abstract,ne indemni la visare,ne indemni a vedea lumea din prizma unui copil ce se bucura de o fiecare bomboana, de fiecare acadea.

    RăspundețiȘtergere
  15. nu am cuvinte...felicitari pentru poezie, pentru blog, pentru tot ceea ce faci si nu in ultimul rand pentru genul de om care esti...pentru ca scrisul e exprimarea sufletului, iar sufletul..face tot, mintea e o unealta:)

    RăspundețiȘtergere
  16. pentru poezia in sine: fara comentarii. Putina sinceritate de la mine: toate femeile si-ar dori sa auda asa ceva de la un "el". Adevarul e ca trecem prea repede pe langa acest "el" si nu vrem sa-l auzim, iar cand vrem .... e prea tarziu

    RăspundețiȘtergere
  17. Chiar imi place blogul tau.Frumoasa poezie:).Mi-a amintit de o poezie pe care o scriam ca sa reusesc sa adorm...aici e o bucatica:
    "O ultimă lecţie de alchimie îţi mai cer,
    înainte să mă laşi nemişcării,
    înainte să mă laşi marelui nimic,
    înainte să mă pierzi în deşertăciune;
    o ultimă lecţie de alchimie,in care
    prin flacăra rece să filtrez veşnicia,
    şi să sedimentez în mine precipitate himerice,
    ce vor schimba tainele mute în aur sonor."

    RăspundețiȘtergere
  18. Am avut si eu o fata "Ana"

    Totul se pierde
    Totul devine o amintire
    Printre multe suspine
    Va veni ziua de maine.

    Fata ce odata ma iubea
    Stia totul despre mine
    Eram totul pentru ea
    Si ea pentru mine

    Ma va privi cu ochii goi…
    Ma va privi ca pe-un strain…
    Vor inceta gandurile despre noi…
    Vom inceta sa ne iubim

    Totul... va fi o simpla amintire..
    Imbibata in venin…
    Ma voi gandi mereu la tine
    La ce-ar fi putut fi intre noi…
    Cand puteam schimba ceva
    De-as putea da timpul inapoi..

    Dar nu pot…si asta doare cel mai tare
    Cand puteam sa fac ceva…
    Am fost nepasator…
    N-am stiut ca-n dragoste
    indiferenta doare cel mai tare
    N-am sa ma iert..
    Si de-al tau dor eu am sa mor.

    RăspundețiȘtergere
  19. Frumoase versuri. Erai visator si nostalgic cand le-ai scris, asa-i? Sau melancolic. Poate mai degraba melancolic caci ai spus ceva de ramas bun, deci e vorba despre un sfarsit. Sfarsiturile sunt dureroase si destul de greu de inghitit, dar partea buna e ca e mereu vorba de un nou inceput.
    Si, de fapt, daca ma gandesc mai bine, nu e niciodata vorba despre un sfarsit propriu-zis. Intotdeauna vietile celor doi se mai intersecteaza dupa despartire. Deci nu e tocmai un sfarsit; e o separare.

    RăspundețiȘtergere
  20. Scrii extraordinar de romantic,de clar,de visator.Aseman versurile tale cu cele ale lui Marin Sorescu si Nichita Stanescu.O sa iti cumpar cartea,ma chinui de ceva timp sa o iau.Sper ca pana la sfarsitul anului sa o pot citi.Esti un om deosebit!!!

    RăspundețiȘtergere