Dreptul la adevăr

Mă numesc Tudor Chirilă și sunt artist. Nu am studiat Medicina, așa cum nu am studiat nici Dreptul, dar mi se pare normal să știu ce drepturi am ca cetățean, ca artist interpret, compozitor etc. De-a lungul timpului am fost tratat în diverse spitale, atât din România, cât și din străinătate. Am cunoscut medici români extraordinari, unii dintre ei îmi sunt foarte buni prieteni. Am un respect deosebit pentru această meserie. De fiecare dată când m-am aflat în fața unei afecțiuni am stat de vorbă cu medici, mereu mai mulți medici, ca sa am o perspectivă cât mai clară asupra situatiei. Nu sunt un pacient comod, pun multe întrebări, vreau să înțeleg care sunt opțiunile, care sunt riscurile. Și nu-mi cer scuze pentru asta. Dimpotrivă, cred că e datoria și dreptul meu. Așa cum, atunci când peste 150 de oameni ajung în spitale în stare gravă în urma unei tragedii naționale, cred că e dreptul nostru, ca cetățeni ai acestei tari, să fim informați corect și în timp util de către Ministrul Sănătății și de către Comitetul pentru situații speciale de urgență cu privire la situația lor și la planul de soluționare a crizei.

Mi s-a reprosat că prin mesajele mele pun presiune pe medici, în condițiile în care țintele mesajelor mele au fost administratorii spitalelor și autoritățile. Oare faptul că ministrul sănătății își permite să afirme într-un mod de-a dreptul ceaușist că “avem de toate, nu avem nevoie de nimic” nu pune presiune pe medici? Am citit articolul postat ieri de Asociația Dăruieste Viață și mi-au atras atenția următoarele fraze:
În 8 spitale de urgență din București, dintre care doar 2 de arși, au ajuns în aproximativ 2 ore peste 180 de victime; medicii s-au mobilizat, au lucrat extraordinar, au făcut imposibiliul ca să-i salveze… au lucrat 24 de ore fără oprire. În timpul ăsta, România nu a stat în loc. Accidente, infarcturi, traume s-au întâmplat ca în orice altă zi și alte zeci de victime au ajuns în continuare la serviciile de urgență din aceste spitale… cineva a trebuit să-i preia și pe aceștia.[…] Medici care nu tratează arși în mod obișnuit s-au trezit puși în situația de a se ocupa de zeci de victime, zeci de ore la rând, până la epuizare, fără protocoale și fără dotările minime necesare. Ei au fost primii sacrificați, alături de pacienții lor. De altfel, cam toti medicii straini care ne-au vizitat în ultima săptămână au subliniat faptul că, deși medicii noștri sunt foarte competenți, sunt suprasolicitați. Este nevoie de ajutor!

Dr. Sarah Pape din UK care ne-a vizitat recent  a constatat dincolo de calitatea excelentă a medicilor români, că aveam peste 150 de victime și doar 25 de paturi speciale pentru arși. A ajuns întâmplător la mine textul ăsta. Nu-l cunosc pe Tudor, dar descrierea mi se pare grăitoare. Are sens să mai menționez că în ultimele zile s-au perindat camere de luat vederi prin saloane cu pacienți cu suprafețe mari ale corpului transformate în carne vie. E nevoie să fiu medic ca să înțeleg că astfel de acțiuni pot crește riscul de infecții?

Câteva zeci de mii de oameni au ieșit în stradă săptămâna trecută și au protestat împotriva actualei clase politice și împotriva lui “merge și așa”. Nu, nu merge și așa. Cred că e important să fim vocali. Cred că trebuie să tragem semnale de alarmă, să ne informăm, să punem întrebări și să nu ne lăsăm până nu primim răspunsuri.

Nu pot să inchei înainte să-l felicit public pe domnul Ministru al Sănătății Nicu Banicioiu pentru aparatul de comunicare și relații publice care se ocupă atât de abitir de spălarea imaginii dumnealui. Declarațiile mele de săptămâna trecută la adresa dumnealui au generat o avalanță de reacții prompte din partea păpușelelor de la televiziunile păpușarului pușcăriaș. Dar nu poți lua în seamă păpușile când știi că există păpușarul.

Atacurile din ultimele zile mi-au demonstrat încă un lucru. Facebook chiar contează. În condițiile unei prese complet aservite diverselor interese acest spațiu ne dă posibiltatea să căutăm adevarul (să nu uităm că acest spatiu a dat președintele țării). Chiar dacă și aici adevarul este bine mascat de impostură. În ce ma privește am să-mi exercit în continuare dreptul la opinie și la informare. Vă sfătuiesc să faceți același lucru.