Printul mostenitor al tronului Japoniei priveste placid cum o oaie isi face nevoile pe pantoful lui imperial. Exclama: autentic! Apoi mananca fericit niste branza romaneasca achizitionata din vreun hypermarket.
In biroul unui primar o batrana cere ca autorizatia de inmormantare sa-i fie eliberata direct de la biroul edilului. Ca ea si-a aranjat inmormantarea in cele mai mici amanunte. Are un nepot care se poate deplasa doar patru ore de la Bucuresti si de aia si-a pus cosciugul fix langa pat. Daca o ajuta Dumnezeu, o sa moara pe-o parte si tot ce trebuie facut e s-o traga usor in cosciug. Cum timpul e limitat, nepotu' n-o sa alerge ca nebunu' dupa autorizatie prin vreo comuna adiacenta, da? Ea asta solicita la cei 94 de ani... Inca n-a murit asa ca nu stim ce-o sa se aleaga de ea.
Presedintele Turkmenistanului a interzis fumatul in tara lui. Sau o fi vreo legenda. Daca-i asa, legenda spune ca presedintele, dupa ce a scapat de un cancer pulmonar, a interzis cu marinimie fumatul concetatenilor sai . Poti fi oricand supus unei radiografii si, daca te-au prins ca tragi la falci, te asteapta doi ani de puscarie. Altminteri, presedintele se emotioneaza cand vede un covor turkmen asupra caruia se napusteste numarandu-i nodurile si identificand dupa tipul si vechimea tesaturii originea exacta. Daca se pisa, protocolul e ca toti ministrii il asteapta in picioare. Femeile sunt rau vazute in gasca asta.
Cei mai multi masoni sunt in America. In Romania sunt vreo zece mii. Desi scopul declarat se invarte in jurul binelui, tara noastra nu reuseste sa beneficieze in vreun fel.
Pragul celui de-al doilea razboi mondial. Povestea unui smoking vienez comandat cu o zi inainte de o deportare si care dupa zece ani a fost livrat sotiei proprietarului mort intr-un lagar de concentrare ne face sa tacem pret de cateva zeci de secunde. Pare ca lucrurile din jurul nostru isi pierd culorile, alunecand in sepia. Vinul dezleaga limbi si leaga povesti. Povestile ii fac pe oameni mai buni.
Vorbeam cu o buna prietena si am tras concluzia ca niciun fel de indemn moralizator nu poate sa schimbe un om. Doar o poveste bine spusa are sansa asta. Marquez are cele mai frumoase titluri de carti: "Un veac de singuratate". "Dragostea in vremea holerei". "A trai pentru a-ti povesti viata". Tolstoi vine tare din urma: "Razboi si Pace".
Titlurile lui Marquez contin un gerunziu nedeclarat. Un perpetuum mobile al substantivelor. Totul se intampla la nesfarsit. "Dragostea in vremea holerei".
Cand omul nu va mai sti sa povesteasca va muri. E mult mai periculos decat incalzirea globala.
In Coreea de Sud am auzit ca exista un muzeu al unui fel de mancare pe baza de varza si tot felul de alte legume si frunze. Kimchi.
In biroul unui primar o batrana cere ca autorizatia de inmormantare sa-i fie eliberata direct de la biroul edilului. Ca ea si-a aranjat inmormantarea in cele mai mici amanunte. Are un nepot care se poate deplasa doar patru ore de la Bucuresti si de aia si-a pus cosciugul fix langa pat. Daca o ajuta Dumnezeu, o sa moara pe-o parte si tot ce trebuie facut e s-o traga usor in cosciug. Cum timpul e limitat, nepotu' n-o sa alerge ca nebunu' dupa autorizatie prin vreo comuna adiacenta, da? Ea asta solicita la cei 94 de ani... Inca n-a murit asa ca nu stim ce-o sa se aleaga de ea.
Presedintele Turkmenistanului a interzis fumatul in tara lui. Sau o fi vreo legenda. Daca-i asa, legenda spune ca presedintele, dupa ce a scapat de un cancer pulmonar, a interzis cu marinimie fumatul concetatenilor sai . Poti fi oricand supus unei radiografii si, daca te-au prins ca tragi la falci, te asteapta doi ani de puscarie. Altminteri, presedintele se emotioneaza cand vede un covor turkmen asupra caruia se napusteste numarandu-i nodurile si identificand dupa tipul si vechimea tesaturii originea exacta. Daca se pisa, protocolul e ca toti ministrii il asteapta in picioare. Femeile sunt rau vazute in gasca asta.
Cei mai multi masoni sunt in America. In Romania sunt vreo zece mii. Desi scopul declarat se invarte in jurul binelui, tara noastra nu reuseste sa beneficieze in vreun fel.
Pragul celui de-al doilea razboi mondial. Povestea unui smoking vienez comandat cu o zi inainte de o deportare si care dupa zece ani a fost livrat sotiei proprietarului mort intr-un lagar de concentrare ne face sa tacem pret de cateva zeci de secunde. Pare ca lucrurile din jurul nostru isi pierd culorile, alunecand in sepia. Vinul dezleaga limbi si leaga povesti. Povestile ii fac pe oameni mai buni.
Vorbeam cu o buna prietena si am tras concluzia ca niciun fel de indemn moralizator nu poate sa schimbe un om. Doar o poveste bine spusa are sansa asta. Marquez are cele mai frumoase titluri de carti: "Un veac de singuratate". "Dragostea in vremea holerei". "A trai pentru a-ti povesti viata". Tolstoi vine tare din urma: "Razboi si Pace".
Titlurile lui Marquez contin un gerunziu nedeclarat. Un perpetuum mobile al substantivelor. Totul se intampla la nesfarsit. "Dragostea in vremea holerei".
Cand omul nu va mai sti sa povesteasca va muri. E mult mai periculos decat incalzirea globala.
In Coreea de Sud am auzit ca exista un muzeu al unui fel de mancare pe baza de varza si tot felul de alte legume si frunze. Kimchi.
...o multime de teme de meditatie...:)
RăspundețiȘtergereSi peste toate astea, iata, de astazi a inceput o noua primavara!
RăspundețiȘtergerePovestea "smokingului vienez" mi se pare incredibila. E pe bune?:D..Sau doar o alta tema de meditatie?
RăspundețiȘtergereInteresante ganduri si randuri, inedit "compilate".
Succes.
@ dan povestea smokingului vinenez este cat se poate de adevarata
RăspundețiȘtergereMan! You're so alive! ;)
RăspundețiȘtergereSe spune ca un padurar a intalnit odata un leu bolnav. Padurarul i-a spus: "Ei, ce faci, prapaditule? Asa arata regele animalelor?" Leul i-a raspuns: "Ai o secure in mana! Loveste-ma cu ea dupa ceafa." Padurarul l-a ascultat si l-a lovit. Dupa un timp cei 2 s-au intalnit din nou. De data aceasta leul era plin de viata. "Pune mana aici la mine dupa ceafa" i-a spus padurarului. Acesta a facut ce i s-a spus si a dat de o coaja groasa. "Da-o jos!" i-a cerut leul. Padurarul a indeplinit rugamintea. "Ai vazut? Rana pe care mi-ai facut-o cu securea s-a vindecat, dar rana pe care mi-ai facut-o cu vorba, nu... si nici n-o sa se vindece."...
Am citit si eu despre situatia din Turkmenistan. Presedintele (autodeclarat presedinte pe viata dupa ce a eliminat alegerile) a interzis fumatul in tara lui deoarece a fost la un pas de moarte din cauza lui. Cine este prins ca fumeaza risca o amenda de 30 de dolari, o suma mare pentru un om a carui salariu mediu ajunge rar la 50... ziua in care a fost externat din spital a declarat-o ziua sanatatii. Se pare ca presedintele Turkmenistanului este un om plin de sine, care si-a "imbacsit" tara cu busturi care-l intruchipeaza din/poleite cu aur. Priveste invingator din tabloidele agatate obligatoriu in orice institutie, la fel si de pe bancnotele nationale. A schimbat pana si calendarul, lunile purtand numele unor eroi... Acesta este Turkmenistanul, statul in care voi urma studiile de licenta :D
RăspundețiȘtergere